joi, 27 decembrie 2012

Hello again !!!

Buna fetelor... Imi cer scuze pentru lipsa mea de mai bine de jumatate de an... Tin sa spun ca ficul Thief Of Hearts e avansat avand in vedere numarul de capitole publicate... Imi pare rau ca v-am lasat in pom, dar sincer nu doar ca numai aveam chef de acest blog, dar imi lipseste si inspiratia... Insa mi-am propus sa revin cu capitolele din Thief Of Hearts pentru a va mentine interesul pana continui ficul Love With A Stranger, care din cate am observat e printre preferatele de pe acest blog... Promit sa incep sa urmaresc si sa ma pun la curent cu ultimele actiunii de pe bloguriile voastre... Sper sa nu va dezamagesc cum nici voi nu o veti face. Va pup si ma bucur sa fiu din nou printre voi.. Pupici, Nety

duminică, 5 august 2012

Thief of Hearts Capitolul 19


Capitolul 19

- Esti gata ?
- In cinci minute ies. Zise Elena in timp ce isi refacea machiajul in baia publica din clubul unde erau.
Bonnie, era si ea acolo. Urmarind orice miscare si orice neatentie din partea Elenei ca sa poata cocheta cu scumpul ei Stefan.
Ii vazu cand s-au intors de la baie, trebuia sa recunoasca ca dragalesenia lor era chiar absurda. Ajunsi la masa lor, Elena a fost invitata de un trecator la dans, moment perfect ca Bonnie sa isi intre in pielea unei suedeze.
Trecuse prin fata lui, cocheta afisand un mers de felina care ii scotea toate formele in evidenta. Bonnie credea ca ii va fi mult mai greu sa il ademeneasca, dar se inselase. Imediat de trecuse de masa lui, acesta o urma, fara sa se uite in urma. Bucuroasa de reusita, Bonnie iesi din club si incetini pasul pentru a fi sigura ca acesta o va detecta usor inainte sa urce in masina.
- Singura ? Auzi vocea de barbat din spatele ei, care cu siguranta era Stefan. Bonnie isi dresa glasul si afisa un zambet inainte de a se intoarce.
- Si disponibila. Spuse Bonnie, nevenindu-i sa creda ca ea fusese cea care a spus acele cuvinte. Inchise portiera masini si inainta spre el mai seducatoare ca niciodata. Rolul de suedeza ii pria in adevaraul sens al cuvatului.
- Atunci ce ai spune de companie ? Ii sugera Stefan cu o urma de suras in coltul guri.
Ajunsa in fata lui, aceasta ii puse mana pe piept si ii adresa o privire provocatoare.
- Stiu un loc perfect, zise in cele din urma Bonnie. Facu roata imprejur si ii spuse : Urmeaza-ma.  Avea o rochita alba decolata si mini, care nu numai ca o avantaja, dar ii si scotea la vedere fundul bombat si sexi.
Cand au ajuns in dreptul masini, aceasta ii arunca cheiile si intra pe partea dreapta a masini. Stefan facand acelasi lucru. A pornit masina si urma instructiuniile lui Bonnie pentru a ajunge la hotelul unde decise impreuna cu Damon ca era locul perfect.
Camera era deja revervata, insa Bonnie mersese totusi la receptie, lasandu-i lui Stefan impresia ca face rezervare, dar ea cerea doar cheia si filtra umpic cu baiatul de la receptie, care potrivit ecusonului, il chema Paul.
- Multumesc, Paul. Isi indreptase toata atentia asupra lui Stefan. Indreptandu-se spre lift, aceasta se ruga ca Damon sa fi pus in camera toate cele necesare. Ii era frica de ce avea sa se intample daca dadea gres, insa isi aduse aminte ca Damon ii spusese ca avea sa fie pe aproape, pentru orice eventualitate.
Damon avusese grija ca acea camera sa fie amenajata cu un echipament dotat. Camere de luat vederi pana si in baie, iar microfoanele erau in aranjamentele de flori si in spatele noptierelor de la capul patului.
Usile liftului s-au deschis si Bonnie pasi inainte, facandu-i semn cu degetul aratator sa o urmeze. Nici ea insasi nu se putea recunoaste, dar ii placea jocul care il juca, iar in amintirea mamei ei si a prieteniei cu Damon, credea ea, ca merita tot efortul.
- Cum te cheama ? O intreba Stefan
- Poti sa imi spui cum vrei tu, zise Bonnie in timp ce baga cheile in iala de la camera ce o rezervase.
Bonnie pasi in camera cu Stefan nerabdator. Planul mergea struna, insa nu se asteptase ca Stefan sa treaca la actiune imediat ce au intrat. O prinse de mijloc si o trase in directia lui, furandu-i un sarut. Bonnie se simtea scarbita de gestul acestuia, dar nu putu sa dea inapoi si ii raspunse la sarut. Se sarutara pana au ajuns in dreptul patului unde potrivit  spuselor lui Damon, chiar sub pat era o tepusa imbibata cu verbina. O cantitate considerabila incat sa il imobilizeze pe Stefan. Aceasta prelua initiativa si il impinse pe pat, in timp ce isi dadea rochia jos, ramanand doar in lenjeria intima. Un compleu pe care si-l cumparase cu o zi in urma.
Cand se apleca sa isi scoata si pantofi cu toc, ridica putin din covertura ce acoperea patul si vazu nu doar o tepusa, ci mai multe. In jur de cinci sau sase. Probabil ca Damon dorea sa ii provoace durerea care o simtise si el, se gandi ea.
Il privi pe Stefan ce astepta intins pe pat, savurand micul show care il dadea Bonnie dezbracandu-se.

Dupa ce Elena dansa cu barbatul care o invita la dans, aceasta se aseza la masa care se presupunea ca era a ei si a lui Stefan. Il cauta cu privirea, insa nu reusi nici cum sa dea de el. Probabil se dusese la baie, sau ii cu vrio pustoaica danseaza, se gandi Elena in timp ce savura din bautura ei. Bea whisky cu apa tonica, o bautura ce o incercase prima oara in compania lui Damon.
Plictisita, incepu sa il caute pe Stefan, insa nici urma de acesta. Unde putea sa fie ? Isi scoase telefonul mobil din geanta si cauta numarul lui Stefan prin agenda.
- Trrr, Trrr.

Bonnie scoase o tepusa de sub pat si o lasa la indemana. Auzi telefonul lui Stefan sunand si de teama sa nu ii fie stricat show-ul aceasta ii provoca lui Stefan o durere de cap infernala, apoi se apleca repede si luase tepusa. Se repezi asupra lui si o infipse in abdomen.
- Ce Dumnezeu... reusi Stefan sa spuna. Durerea provocata de Bonnie era insuportabila, incat numai simti durerea ce i-o provoca tepusa imbibata cu verbina in abdomenul acestuia si reusi sa se ridice cu greu. Bonnie era speriata cand vazu ca o singura tepusa nu il doborase, asa ca se repezi si lua inca doua, avand aceasi destinatie ca si prima.
- Curvaa naibii... tipa Stefan inainte ca acesta sa isi piarda cunostinta din cauza dureri.

Suparata ca o lasase balta, aceasta forma numarul de taxi si isi comanda unul. Dupa terminarea convorbiri, avea de asteptat doua minute si putea iesi.
In taxi Elena ii daduse instructiuni taximetristului unde sa o lase si privi pe geam absenta tot drumul.
Ajunsese fix pe coltul cladiri unde locuia si ruga taximetristul sa opreasca. Ceva ii atrase atentia si cobori din masina imediat ce aceasta se oprise. Privi spre bucata de perete un graffiti. Nu putea sa isi dea seama ce era, ce insemna, dar undeva inauntrul ei stia ca avea legatura cu ea. Graffitiul continea un barbat si o femeie plimbandu-se in ploaie in miezul noptii. Exact asa se intampla cand Damon venise in Georgia in vizita. Lacrimile ii curgeau si numai stia ce sa creada. Se uita in stanga si in dreapta, gandindu-se daca acest graffiti chiar avea legatura cu ceea ce traise cu Damon. Stergandu-si lacrimile se intoarse la taximetrist, ii platise cursa, iar dupa ce acesta pleca,  Elena se indrepta spre graffiti si il atinsese...Parea atat de prinsa de imaginea celor doi indragostiti, plimbandu-se in ploaie, incat nu isi dadu seama ca statuse aproape un ceas si il privi.

- Neata, soare.. canta Bonnie cand Stefan isi deschidea cu greu ochii. Ii mai infipse o tepusa sa fie sigura si incepu.
- Ce motiv ai avut sa complotezi cu Katherine in despartirea fratelui tau de logodnica ta ?
- Despre ce Dumnezeu vorbesti acolo, catea proasta ? Scuipa Stefan cuvintele in scarba si cu putin sange. Incerca sa isi miste bratele, dar observa ca Bonnie il legase de pat destul de bine incat sa aibe timp sa isi faca treaba.
- Vorbesc despre fapta care ati facut-o in urma cu un an. Filmuletul care a motivat-o pe Elena sa il paraseasca pe Damon, continua aceasta.
- Aaa. Il auzi pe Stefan razand in ciuda dureri care o simtea, rasul lui era destul de ragusit, insa cu toate astea tot ii provocase nervi lui Bonnie intrucat aceasta ii provocase inca o durere de cap. Stefan se zvarcolea practic in pat rugand-o sa inceteze.
Ii diminuase durerea de cap, insa aceasta continua sa persiste. Nu era inca convinsa ca acesta avea sa recunoasca partea lui de vina din complot.
- Iti spun tot ce vrei sa auzi, dar te rog...inceteaza... Vraja ce o facu Bonnie, il facea pe Stefan sa simta ca ii explodeaza capul, creierii se dilatau si simtea cum tot sangele din corp urca in directia crestetului.
- Ce baiat cuminte. Exclama Bonnie bucuroasa de reusita, insa nu se bucura inca de victorie. Ce poti sa imi spui ? COntinua aceasta pe un ton autoritar, in timp ce isi lua rochia cazuta la pamant, pe ea.
- A fost ideea lui Katherine, explica Stefan. A venit la mine cu un barbat care avea trasaturile lui Damon, insa culoarea ochilor era diferita. Lucru foarte simplu de rezolvat cu niste lentile.
- Continua, tipa Bonnie nerabdatoare.
- Mi-a propus un targ si eu l-am acceptat doar pentru ca o vroiam pe dublura lui Katherine. Vroiam una identica cu ea, insa cu caracterul si principile total diferite de ale ei, iar Elena era mai mult ca perfecta. Era ideala ! Se opri pentru a lua o gura de aer si pentru a tusi cateva picaturi de sange ce le scuipa pe covertura patului.
- Continua.
- Katherine s-a ocupat de infatisarea strainului si il adusese intr-o perspectiva incat nici eu nu puteam spune cu certitudine ca acela nu era fratele meu. In timp ce filmam clipe romantice intre acestia, lui Katherine ii veni ideea si unei conversati care sa o raneasca pe Elena. Vocea barbatului era mult prea tuguiata si nu semana deloc cu vocea lui Damon, asa ca, cu cativa profesionisti in materia, am obtinut si vocea lui, inventand majoritatea celor spuse.
- Interesant. Spuse Bonnie, analizand ficare cuvant spus de Stefan. Totusi am o curiozitate. Continua Bonnie. Cum ai putut sa ii faci asta propiului tau frate ?
Stefan incepuse sa rada.
- Nu mi-am mai vazut fratele de foarte multi ani ca sa imi mai amintesc ce inseamna sa ai unul. O vroiam pe Elena si asta a fost tot.
- Stiai cat de mult o iubeste, nenorocitul si totusi ai facut-o pentru a fi tu cel care obtine trofeul... Mizerabilule. Se simtea atat de scarbita de prezenta acestuia incat nici injuraturile ei nu o calmau. Planul a mers ca pe roate, asa ca venise vremea ca aceasta sa isi i-a talpasita, dar nu inainte de a lua filmarea.
Ii se parea de bun simt sa ii spuna lui Stefan ce se ascundea in acea caseta, care Stefan o privea insistent, inainte de a pleca. Jucandu-se cu caseta si fluturand-o prin fata acestuia, Stefan reusi sa isi desprinda o mana cu care o prinsese pe Bonnie. Aceasta arunca caseta pe pardosea din instinct si isi intoarse privirea spre Stefan.
- Inca o durere, inca o infrangere... spuse Bonnie imediat ce se eliberase din stransoarea lui Stefan. Acum, daca nu te superi, flutura din gene, te voi lasa singurel. Bonnie facu o fata trista si ii trimisese un sarut, apoi iesi din camera. Pe hol o luase la fuga, nu luase liftul, se gandea ca va fi mai ok daca o va lua pe scari. In timp ce cobora scarile, aceasta se impiedica si era pe punctul de a cadea cand doua maini puternice au resusit sa o echilibreze. Isi ridica privirea si scoase un suspin, care era mai mult un of.
- Damon ce ma bucur sa te vad. Declara aceasta bucuroasa si il lua in brate. Damon ii raspunse la imbratisare si o luase de acolo, folosindu-si viteza vampirica o duse pana la masina in brate, deschisese portiera pasagerului de dreapta si o aseza cu grija. Facand roata masini a urcat la volan destul de tacut. O tacere ce pe Bonnie o nelinistea.
- Uite pasaportul tau spre fericire. Scoase Bonnie caseta cu inregistrarea si i-o inmana, afisandu-i un zambet.
Damon nu facu altceva decat sa ii multumeasca si sa isi continue drumul.
- Cred ca ar fi cazul sa renunti la planurile care le ai cu Katherine, continua Bonnie.
- A scuipat atat de multe incat numai e nevoie ? Zise Damon care isi indrepta pentru un moment privirea spre ea, apoi si-o intoarse la drum.
- A spus destul, judeca Bonnie.


Thief Of hearts Capitolul 18


Capitolul 18

Se facuse dimineata, iar Bonnie nu ajunsese inca. Desi era majora si vaccinata, nu se putu abtine sa nu isi faca griji pentru ea.
Pierduse notiunea timpului in alcool si nu isi putea da seama cum trecuse timpul. Pictase in acea seara si pentru prima data pictura ii iesise ingrozitoare. Pictase un fel de graffiti, unul la care se gandea sa il picteze pe peretele din fata cladiri unde locuia Elena. Insa cu siguranta mai avea de lucrat pana ii va iesi perfect.
Venirea lui Bonnie il linisti umpic, dar vestile care le aducea nu optase in favoarea lui.
- Elena planuieste sa se casatoreasca in trei luni. Desi nu ii placea stare in care era, nu putea sa ii ascunda o veste ca asta. A fost martora la toata suferinta lui de cand plecase Elena si nu a fost deloc placuta, insa vestea asta cu siguranta avea sa il distruga si asa fusese.
Privirea lui Damon a ramas in directia ei, insa nu o privea pe ea, privea in gol, ranit, indurerat...
- Casa de piatra, zise dupa cateva minute bune in care medita, apoi facu roata imprejur si dadu sa plece cand vocea lui Bonnie il opri.
- Nu esti curios sa sti cine ii norocosul ? Daca vestea nunti era o bomba, atunci cel cu care se va casatori avea sa detoneze bomba.
- Ar trebui sa fiu ? Intreba Damon stand cu spatele la ea, evitand sa plece.
- Stefan Salvatore.
- Stefan... reusi el sa pronunte. Dar cum este posibil ? Nu locuia in Georgia ? Ce cauta tocmai la Madrid ? Si cum de nu il recunoscu-se cand ii vazu impreuna ? Era de inteles, daca stai sa te gandesti ca nu il mai vazuse de ani de zile.
- Ce cauti si tu, Damon. Chiar nu iti dai seama ? Am petrecut o noapte destul de lunga sa aflu care a fost adevaratul motiv pentru care plecase Elena. Si ghici ce ? Aceasta astepta parca medalia de aur. Nu mi-a fost deloc greu sa scot tot adevarul din gura verisoarei ei. Mandra de sine, aceasta ii facu cu ochiul, indrumandu-l sa ia un loc.
- Sunt numai urechi. Spuse Damon dupa ce se aseza destul de confortabil.
- Katherine impreuna cu dragutul tau frate au complotat sa te desparta de Elena.
- Cum ? Si de ce ar vrea Stefan sa ma desparta de Elena.
- Asta nu stiu, insa stiu cum au facut-o. In ziua cand am mers dupa Katherine, ea chiar o rapise pe Elena, dar nu intentiona sa ii faca nici un rau. Planul lor era ca ea sa vada un filmulet cu tine si Katherine, batjocorind-o si povestindu-i nenumarate faze din intimitatea voastra.
- Blestemata, trebuia sa o omor cand am avut ocazia. Batu acesta cu pumnul in genunchi.
- Vrei sa asculti povestea, sau ai de gand sa ma intrerupi constant ? Bonnie deja arata plictisita de prostia de care dadea Damon dovada. Barbatii astia, exclama Bonnie, apoi si-a dat ochii peste cap.
- Continua, te rog.
- Multumesc, facu o plecaciune in batjocura si continua. In filmulet apari tu sarutandu-te cu Katherine, bucurosi si fericiti de asa zisa prostie a Elenei...
Damon cazu pe ganduri cand il trezi Bonnie la realitate cu o pocnitura de degete.
- Pamantul catre Damon. Trezeste-teee. Striga Bonnie fluturand cu mana in directia unde privea Damon.
Cand observa ca acesta isi revenise in fire, il intreba :
- Deci, cum ii vei demonstra ca filmuletul era fals ?
- Il voi obliga pe Stefan sa spuna adevarul.
- Si daca nu o va face ? Insista Bonnie.
- Voi gasi eu o metoda sa il dau de gol si pe el si pe cateaua aia de Katherine.
- Aaaa, un mic detaliu. Cand ma pregateam sa ies din masina, am vazut-o pe Katherine cercetand hotelul si vorbind cu fata de la receptie. Ce crezi ca, cauta ?
- Asa deci. Ii si ea aici. Perfect, sari Damon ca ars
- La ce te gandesti ?
- Haide, avem de lucru. O lua pe Bonnie de mana si practic o tragea dupa el.
- Heii, asteapta, zise Bonnie tragandu-si bratul, lasandu-i urme din pricina stransori. Imi explici si mie ce ai de gand ? Continua Bonnie, in timp ce isi masa bratul cu o expresie de ofensata.
- Tu, draga mea prietena. Singura care mi-a fost alaturi, o prinse de dupa cap si ii lasa un sarut pe tampla, vei fi momeala lui Stefan si eu a lui Katherine.
- Vrei sa te faci inteles, te rog ?
- Tu te vei da drept o suedeza, crede-ma adora suedezele. Si il vei ademeni intr-o camera de hotel unde il vei otravi cu verbina, iar cu ajutorul puterilor tale de vrajitoare vei scoate de la el adevarul, bineinteles filmand toata actiunea.
Lui Bonnie ii suradea ideea cu deghizarea, de celalata parte insa nu era atat de incatata.
- Iar tu ?
- Eu... incepu sa rada. Eu o voi forta prin forta bruta pe Katherine sa spuna adevarul.
- Nu cred ca o vei face sa vorbeasca pe calea brutala.
- Atunci o voi curta.
- Iar asta necesta timp, explica Bonnie.
- Te grabesti undeva ?
- Hai sa o facem si pe asta, zise Bonnie batand palma cu Damon.


Thief Of Hearts Capitolul 17


Capitolul 17

- Pe unde ai umblat ? Il intreba Bonnie imediat ce intra in apartament.
- Nu vreau sa vorbesc Bonnie. Zise el abatut si isi facu loc pana in camera ce se presupunea ca era a lui.
- Anunta-ma cand o vei face. Bonnie statea intinsa pe sofaua din camera de zi, rasfoind intr-o revista.
Se arunca pe pat, incercand sa o inteleaga. Dar ce ii de inteles ? se gandi el.
Asteptase un an ca sa o poata revedea si tot ce gasise fusese o femeie cu obligati. Trase covertura de sub el si se incoloci in forma de melc. Avea sa isi petreaca inca un secol pana sa treaca de etapa asta. Se blestemase pentru ca crezuse din nou in inocenta unei femei.

In dimineata urmatoare se ridica din pat la insistentele lui Bonnie. Simtea ca numai avea putere sa se ridice din patul acela, cand Bonnie dadu buzna peste el. Bonnie nu intelegea ce ii se intampla, cum a ajuns in starea in care era. Dar cine era mai potrivita decat o prietena, sa afle toate astea ?
- Fata de la receptie mi-a dat un cd cu muzica spaniola. Ce zici, ascultam ?
- Nu vreau sa ascult nimic. Tuna Damon care acum statea in fund pe marginea patului.
- Eu vreau. Se duse la combina din coltul camerei si puse cd-ul, apoi a dat play.
Pentru un inceput, suna destul de promitator. Bonnie fredona melodia in timp ce cauta haine in bagajele lui Damon.
- Avem o zi plina Damon. Nu ne permitem sa lenevim.
- Suna la agentie si intreaba cand pleaca urmatorul zbor catre Mystic Falls.
Bonnie se intoarse cu fata la el, masurandu-l din priviri.
- Nici sa nu te gandesti. Orice ai patit aseara, nu cred ca ii un motiv pentru care ar trebui sa renunti la iubirea ta.
- Daca nu suni tu, o voi face eu. Se ridica de pe pat si merse direct la telefon, rugand fata de la receptie sa ii faca legatura cu o agentie.
- Imediat domnule.
Bonnie incerca sa il convinga, dar vazand ca vorbele ei nu sunt de nici un ajutor, se duse la el si ii lua receptorul din mana indicandu-i fetei instructiuni clare sa nu faca legatura cu nici o agentie, caci nu pleaca nimeni.
Dupa ce puse telefonul in furca, aceasta ramase privindu-l. Era ca o leguma, fara vlaga. Arata de parca murise si ultima picatura de speranta din el.
- Ok. Ma voi duce sa o caut pe Elena. Dami te rog adresa. Bonnie intinse mana si astepta, dar nu primise nimic. Nici macar un refuz...
- Stii ceva. Esti un las, care nu ii in stare sa lupte pentru ceea ce iubeste si cu asta am incheiat. Iesi afara din camera, trantind usa dupa ea. Impactul a fost atat de izbitor incat Damon trasari.
Dupa 2 zile
Bonnie colinda magazinele fascinata de fiecare hainuta care o vedea. Avea cartea de gredit a lui Damon si acesta ii spusese sa nu se uite la banii, deci cara ogramada de pungi dupa ea, unele le duse deja la masina, iar altele ramase cu ea, nemai avand chef sa le duca si pe acelea la masina...
- Damon. Incerca sa intre pe usa, insa cu gramada de pungi nu reusi, astfel a intrat bagand pungile inaintea ei.
- Cum a fost la shopping ? Intreba el din coltul ferestrei.
- Nemaipomenit. Ar fi trebuit sa vi si tu, erau atatea haine frumoase pentru barbati. Zise Bonnie entuziasmata.
- Multumesc, dar nu.
- Totusi, ti-am luat ceva.
- Ce anume ?
- Era pe aici, cauta Bonnie prin pungi dar nu gasea, aaa, uite. Ii intinse o punga care era doar pentru el.
- Ce contine ? Intreba el mirat.
- Uita-te si vei vedea. Spuse ea bucuroasa ca ii trezise interesul, nu foarte mult, dar orice urma de interes conta.
Ii cumparase diverse pensule, culori si coli destul de mari pentru a picta, dar nu in cele din urma, niste spray-uri colorate. Numai bune pentru graffiti, se gandi ea. Lucru care il va tine umpic mintea ocupata, pana ea va afla mai multe despre viata Elenei in Madrid.
Banuia ca a vazut-o cu un alt barbat, astfel nu isi explica comportamentul lui.
Dupa ce Damon se retrase in camera lui impreuna cu punga adusa de Bonnie, aceasta se duse sa isi faca un dus, apoi se pregati sa iasa in oras.
Aranjata pana in maduva oaselor, Bonnie se duse inainte de a pleca in bucatarie dupa un pahar de apa, cand se sperie de structura lui Damon ce statea in intuneric.
- Damon, ce Dumnezeu faci ? M-ai speriat. Spuse aceasta si isi puse o mana pe inima.
- Imi pare rau. Nu asta intentionam. Vocea lui emana numai tristete.
- Ce faci aici, pe intuneric ? Aprinse lumina si vazu o sticla de whisky goala si una pe jumatate plina.
Damon nu spuse nimic, dar in schimb daduse paharul ce il tinea in mana sec, strambandu-se din instict.
- Din nou acelasi Damon ?
- Ce sti tu despre cum eram inainte ? Aproape ca tipa Damon la ea.
- Coboara tonul, te rog frumos. Poate ca nu stiu cum erai inainte, insa stiu cum esti acum si mi-e de ajuns sa imi dau seama ca cel ce sta acum in fata mea ca o epava de om, nu e acelasi vampir care l-am cunoscut eu in urma cu un an.
Cuvintele ei erau menite sa ii ajunga la inima, sa il raneasca, sa il doara. Asa probabil isi va reveni, se gandi ea.
La auzul cuvintelor ei, lasa paharul din mana si se ridica, clatinandu-se.
- Unde mergi ?
- Sa termin ce ai inceput tu. Zise ea cu fermitate in glas.
- Atunci ar trebui sa iti urez succes, nu ?
- La naiba cu tine Damon. Iesi furioasa din bucatarie, luandu-si poseta parasi  apartamentul.


Thief Of Hearts Capitolul 16


Capitolul 16

- Irina ? Elena ii recunoscuse vocea fostei ei secretare.
- Domnisoara Gilbert ?
- Pentru tine, Elena.
- Ce mai faceti ? Vocea Irinei trada bucuria si fericirea de a o auzi.
- Sunt bine Irina, multumesc. As dori sa vorbesc cu Gaius.
- Aaa, da, sigur. Imediat.
- Astept, spuse Elena. Ii era atat de dor de Gaius, de povestile lui...
- Micuto, tu esti ? Se auzi vocea groasa a lui Gaius.
- Nu te-ai lasat de fumat, Gaius ? Intreba Elena cand ii auzi vocea aspra si groasa din cauza tutunul de tigara.
- Nu sunt inca cu piciorul in groapa si plamani ameninta sa mai reziste. Vocea lui Gaius se transforma in ras.
- Acelasi Gaius.
- Iar tu, ai ramas aceasi Elena ?
- Pe cat se poate. Vocea Elenei parea acum mai inceata.
- Cand te intorci micuto ? Tuturor ne este dor de tine.
- Planuiesc un concediu, zise Elena, probabil voi ajunge la Gerogia luna viitoare.
- Bucuroase urechiile de vestiile care le aduci. Apropo... zise Gaius, apoi tacu. Nu se simtea inca sigur pe sine daca era cuvenit sa vorbeasca sau nu.
- Da, Gaius ? Auzi vocea Elenei la celalat capat al firului, dar...
- A venit un tanar de cateva ori. Te cauta, continua Gaius.
- Ce tanar ? Elena banuia ca era vorba de Damon, dar nu era sigura, putea fi Joshua, desi incetase intr-un mod miraculos sa o hartuiasca. Tot ce este posibil, se gandi Elena.
- Damon Salvatore zicea ca se numeste. Parea destul de afectat de plecare ta. Nu i-ai spus ca pleci ? Vru Gaius sa afle
- I-am lasat un bilet.
- Nu parea ca se multumeste cu atat, Elena. Te-a cautat luni intregi impreuna cu o tanara domnisoara draguta, nemernica.
- Gaius, lasa prostiile. Esti insurat ! Incerca ea sa para autoritara, dar stia ca aventurile lui Gaius avea sa se sfarseasca cand va fi cu un picior in groapa, cum zice el, sau de tot. Doar gandul o infiora pe Elena, mereu considerandu-l ca un tata.
- Cum arata acea tanara domnisoara draguta ? Il imitase, desi stie cat de mult uraste Gaius sa o faca.
- Nu iti ajunge nici la degetul mic.
- E bine de stiut. Daca aceasta era concluzia lui Gaius, inseamna ca nu era vorba de Katherine, se gandi ea. Cine ar putea fi ?
- Altceva micuto ? Un pretendent ceva ? Gaius isi ridica strancenele asteptand un raspuns din partea Elenei.
- Tot ce se poate.
- Mereu conservatoare. Urasc modul in care iti protejezi viata personala. Aproape ca tipa la telefon.
- Ma stii doar. Rase Elena.
................................................................................................................................................
Zborul lui Damon si Bonnie, a fost destul de incomod si plin de emotii, avionul avand cateva turbulente in zbor care lui Bonnie ii provocase o criza de isterie.
La verificatul de bagaje s-a produs o mica cofuzie, unde Damon isi pierduse una dintre pretioasele sale bagaje. Se plimba din colt in colt, scotand parca flacari pe nari.
- Damon, calmeaza-te. Nu rezolvi nimic agitandu-te. Ii explica Bonnie
- Dumneavoastra sunteti domnul Salvatore ? Un barbat mic de statura, grasut si brunet statea acum in fata lui Damon.
- Da. Tuna acesta
- Compania de aviatie isi cere mi se scuze pentru confuzia de mai devreme...
- Au gasit bagajul ? Il intrerupse Damon.
- Sigur domnule. Sunt toate la olalta. Valetul le-a pus pe carucior si vor fi predate la iesire.
Damon nu a mai spus nimic si iesi pe usa cu Bonnie dupa el, dar nu inainte de a-i multumi agentului in numele lui Damon.
Afara cei doi asteptau masina inchiriata care dupa calculele lui Damon trebuia sa ajunga cu o ora in urma.
- Toate trebuie sa mearga atat de prost intr-o singura zi ? Tipa Damon la Bonnie de furie.
- Calmeaza-te sau ne vom trezi cu o amenda.
- Un inconvenient in plus, unul in minus. Mai conteaza ?
- Eu cred ca da, asta daca nu cumva vrei sa iti petreci noaptea la sectia de politie. Bonnie deja isi iesea din fire si hotari sa nu ii mai acorde atentie.

Ajunsera la hotel dupa 15 minute de asteptare pana a ajuns masina lor. Damon s-a dus el la receptie pentru a solicita un apartament cu doua camere. Stia limba spaniola la perfectie, lucru care o uimi pe Bonnie.
Dupa ce fata de la receptie ii gasi un apartament la cererile lui Damon, aceasta ii inmana cheile si le arata drumul spre lift, zicandu-le ca apartamentul lor ii la etajul 5, apartamentul cu numarul 407.
Damon incepuse sa isi revina in fire si inainte de a pleca ii multumi fetei, aceasta la randul ei zambindu-i, nu ca la orice client, observa Bonnie.
- Unde naiba ii apartamentul 407 ?, bombanea Damon.
- Chiar aici, arata Bonnie cu mana in dreapta ei.
Isi scoase cheia din buzunar si deschise apartamentul, lasand-o pe Bonnie sa isi aleaga camera in care vrea sa doarma. El se opri la fereastra care arata intreaga frumusete a orasului.  Prins in ganduri nu o auzi pe Bonnie cand aceasta ii se adresa.
- Ai auzit ce ti-am zis ?
- Aaa, scuza-ma. Nu eram atent. Ce spunei ?
- Fata de la receptie...
- Ce e cu ea ? Damon nu intelegea nimic, dar nici nu parea prea interesat sa inteleaga.
- Ziceam ca iti zambea. Continua Bonnie.
- Ca la orice client. Zise Damon, nebagand de seama comentariul lui Bonnie.
- Nu as fi atat de sigur, dar fie cum zici tu. Eu ma voi odihni umpic. Camera ta ii cea din stanga holului.
- Somn usor.
- Multumesc. Cand Bonnie se retrase, Damon cauta hartia unde era scrisa adresa unde locuia Elena. Era nerabdator sa o vada, trecuse un an, dar pentru el trecuse secole.
Astepta in umbra, privind fiecare miscare din acea cladire, insa nici urma de Elena. Se hotari ca va mai astepta putin, apoi va pleca. Asteptare lui nu a durat mult ca o vazuse coborand dintr-o masina, destul de zambareata, judeca Damon.
- Elenaa.. auzi o voce de barbat care o striga din masina, apoi a iesit zicandu-i ca si-a uitat buchetul de flori. La plecare isi luase la revedere cu un sarut.
Ochii lui Damon erau acum plini de durere. Il dezamagise cum nu o facuse nici Katherine. Oare de ce are el ghinionul asta la femei ?
Cu ochii aproape in lacrimi, o privi pana aceasta intra in cladire, apoi pleca, ratacind pe strazi, absent...


sâmbătă, 28 iulie 2012

Thief Of Hearts Capitolul 15


Capitolul 15

- Ce vrei de la mine ? Arata-teee, striga Elena cu toata forta care i-a mai ramas, insa ca de fiecare data nici un raspuns. Nici o aparitie, nimic.
Era tinuta prizionera intr-o incapere ce semana foarte mult cu un cinematograf, desi nu putea sa bage mana in foc, asemanarea coincidea foarte bine.
- Katherineeeee, inca o incercare, inca un raspuns tacut. Legatura nodului de la stransoarea mainiilor era mult prea bine legata si oricat de multe eforturi facu aceasta sa le dezlege, fu in zadar.
Auzi un zgomot din afara sali in care era ea si incepu sa tipe, sperand ca era vriun ingrijitor sau oricine, nu conta. Incepuse sa isi piarda speranta, lasandu-se pe spate se decise sa astepte pana acel cineva isi va face prezenta.
Monitorul imens care o facuse pe Elena sa creada ca sala ii de cinematograf, acum se apinsese, difuzand un filmulet ce acapara intreaga atentie a Elenei.
Filmul continea parti intime ale ei cu Damon, detali peste detali, iar Elena nu stia ce sa creada. Ii arata oare katherine ca din cauza asta ii aici ? Atat de imbecila poate fi ? Se gandi Elena. Insa filmuletul ascundea cateva partii care nu avea de-a face cu ei, sau cel putin nu cu ea. Imagini cu Katherine si Damon, razand fericiti si sarutandu-se ? Elenei ii dadu instanataneu lacrimile, dar apoi se gandi ca ar putea fi pe vremea cand ei doi erau impreuna, dar ii imposibil... Katherine a disparut cu foarte mult timp in urma si chiar Damon i-a zis ca nu o mai vazuse decat cand si-a facut aparitia in apartamentul lui, iar acestea filmare parea a fi recenta.
- Ce vrei sa imi spui prin toate astea ? Striga Elena acum nervoasa.
Urmara conversatii intre Damon si Katherine, care ii rupse inima Elenei in doua. Conversati in care Damon ii povestea lui Katherine cum era la pat, cum o prosteste ca o iubeste si nu numai... Inima Elenei nu era ranita... moarta cred ca ar fi cuvantul potrivit.
Traise intr-o minciuna...Visase la ceva ce nu era cu adevarat al ei... Ii spunea ca il iubeste, iar el probabil radea de ea. Lacrimile curgeau siroaie, simtea cum isi pierdea cu firea, apoi lesina, filmul continuand sa ruleze.
................................................................................................................................................
- Unde ii, tarfa nenorocita ? Damon se napusti asupra ei infigandu-i o tepusa aproape de inima, exact cum facuse ea, insa el pusese si putin piper ca sa dea umpic de gust. Folosise verbina, o floare frumos mirositoare, insa daunatoare pentru vampiri.
- Nu stiu despre ce vorbesti, explica Katherine, scuipand sange.
- Elena, cum iti spuna ? Ii infingea tepuse peste tepuse pana aceasta ceda.
- A plecat.. reusi sa spuna.
- Cum adica a plecat ? Fu Damon confuz
- Scoate-mi te rog tepusa si iti voi spune. Damon nu a stat pe ganduri si ii scoase tepusa, aratand tot interesul pentru ceea ce avea sa ii spuna.
- Mi-a zis ca daca o vei cauta, sa te duci la apartamentul ei. Katherine facea eforturi mari sa vorbeasca, caci cu fiecare vorba scoasa scuipa sange, de multe ori inecandu-se.
Damon se uita la Bonnie si la Filip cerandu-le parerea cu privirea.
- Merita sa incercam, spuse Bonnie.
- Sunt de acord cu ea, insa tarfa vine cu noi sa nu o mai pierdem din vizor. Replica Filip.
- Asa sa fie atunci.
Se ridica de jos, apucand-o pe Katherine de brat, brutalizand-o si maltratand-o tot drumul pana la apartamentul Elenei.
- Asteptati aici, ordona Damon.
Isi folosi viteza vampirica si intra direct pe geam, cauta in dormitoare, in bucatarie, baie nimic. Ajunse in sufragerie si tot ce gasi a fost un bilet care il lasase Elena la vedere.
" I-ati tarfa si lasati-ma in pace. Nu incerca sa ma cauti, caci voi fi de negasit "  Semnat : Elena Gilbert.
Damon nu stia ce sa creada, de ce ii lasase Elena un astfel de bilet ? De ce a plecat fara sa vorbeasca cu el ? Ce se intamplase ? Erau atatea intrebari la care doar ea putea raspundea sau...
- Katherineee, se auzi vocea lui Damon inca de afara. Filip si Bonnie isi intoarse privirea si il vazu pe Damon prin geamurile fumuri ale masini, venind furios si scotand flacari pe narii.
Acesta deschise cu brutalitate usa de la masina si o tarase pe Katherine afara ca un caine fara stapan.
- Ce i-ai zis ? Ce i-ai facut ? Intrebarile lui Damon nu se mai sfarseau, dar tot ce primi ca raspuns a fost un " Nu stiu nimic "
- Tot ce stiu, ti-am zis. Continua ea
Damon se prabusi aproape de ea, simtind ca numai are putere. Se sprijini in maini si incepu sa dea cu pumni in beton pana pielea mainii se despica si lasa siroaie de sange sa curga.
Filip cobori din masina, il ridica pe Damon si il baga in masina. Bonnie privea panicata toata scena, apoi auzi un ordin din partea lui Filip sa intre in masina. Zis si facut. Katherine ramase acolo, trantita pe betonul caldut cu un zambet de triumf.
- Ti-am zis sa o lasi. Zise ea privind masina indepartandu-se.
Masina lui Damon alerga ca un jaguar pe soseaua asfaltata cu Filip ca sofer, Bonnie ca pasager de dreapta si Damon in spatele banchetei coplesit de durere. Nu indrazni nici unul dintre ei sa se intoarca sau sa ii se adreseze. Drumul pana la pensiune a fost lung si tacut.
Dupa 1 an
Damon isi petrecuse ultimul an retras de lume, regasindu-se prin desene si graffiti. Un hobby care il avusese de cand era mic. Filip plecase nu dupa mult timp dupa ce se intamplase faza cu Elena, insa Bonnie il vizita pe Damon frecvent, aducandu-i vesti minore despre Elena. Era singurul motiv pentru care Damon o asculta si o lasa sa vina in vizita, cu timpul imprietenindu-se.
- Damon...striga Bonnie din sufrageria pensiuni.
- Aici, sus. Ii raspunse Damon.
Bonnie urca scarile aproape fugind, iar cand a ajuns in camera lui Damon, gafaia. Damon era acolo, pe scaunul unde il vedea mereu, cu placa de lemn ca si catedra in fata lui si cu un tablou care semna perfect cu chipul Elenei.
- Ce ai patit ? Se intoarse Damon spre ea, vazand ca respira greu si nu isi gasea cuvintele.
- Ti-am...adus ceva...si s-ar putea...sa fie destul de gros..lua o gura de aer si continua, de data aceasta.
Damon se ridica de pe scaun si inainta spre ea, invitand-o sa coboare in sufragerie, unde se primesc de fapt musafiri.
- Spune.
- Am gasit-o. Zise Bonnie dintr-o rasuflare.
- Pe Elena ? Chipul acestuia incepuse sa prinda viata.
- Ii in Spania. La o ruda indepartata, cred ca sunt verisoare de gradul doi. Continua Bonnie.
Inima lui Damon incepuse din nou sa bata, sa prinda nu numai viata, ci si culoare. In sfarsit avea sa afle cauza pentru care il parasise.
- Multumesc Bonnie. Fericirea care o simtea il facuse atat de stangaci incat o prinse pe Bonnie in brate si ii lasa un sarut pe frunte, multumindu-i ei cat si cerului pentru vestiile aduse.
- Iau urmatorul avion. Spuse Damon. Stii cumva adresa sau orasul ?
- Madrid, iar adresa o am chiar aici, se cauta prin buzunare si scoase o bucata de hartie care continea adresa Elenei.
- Esti cea mai tare, Bonnie. Apoi pleca sus in camera lui. Avea bagaje de facut. Bonnie urca si ea si il privea in timp ce zburda din colt in colt, aruncand haine in stanga si in dreapta.
- Cred ca ar fi mai prudent daca as veni cu tine. Spuse Bonnie in timp ce Damon aproape ca zbura prin incapere.
- Nu ai timp de facut bagaje, Bonnie.
- Voi suna la agentie sa intreb de urmatorul zbor catre Madrid. Dupa cele spuse, Bonnie cobori in sufragerie unde incepuse sa dea telefoane. Sunase la agentia, unde ii se confirma ca zborul pleaca in patru ore si ca ii necesara venirea pasagerilor cu doua ore inainte de decolare. Dupa ce inchise, formase numarul de acasa, prin care o anunta pe bunica ei ca avea sa plece intr-o calatorie si nu stia cat anume avea sa stea, insa sa nu isi faca griji, caci va fi bine.
- Zborul nostru pleaca in patru ore, Damon.
- Perfect ! Exclama Damon, continuand sa isi faca bagajul. Cat despre garderoba ta, Bonnie, isi indrepta privirea spre ea, iti voi cumpara eu toate cele necesare.
- Multumesc. Te voi astepta jos, imi voi prepara o cafea. Spuse Bonnie apoi pleca.
- Voi cobori si eu imediat.



Thief Of Hearts Capitolul 14


Capitolul 14

Nu isi mai aducea aminte cand fusese ultima oara cand il vazuse pe Damon. Se impacase greu cu gandul ca trebuie sa stea separati, sa vorbeasca pe ascuns si sa se vada odata pe saptamana. El fiind in Mystic Falls si ea in Georgia.
Elena era la birou incercand sa puna cap la cap informatiile despre un caz care dupa parerea lui Gaius ii sansa ei sa ajunga la Nine Live. Isi dorea acel post de cand ajunsese cea mai buna, iar acum se temea ca il va pierde. Nu reusea nici cum sa se concentreze la munca ei, gandurile o bantuiau si grijile o macinau. Nu mai avusese o clipa linistita din seara cand ii vizitase Katherine.
- Blestemata sa fii.
- Imi cer scuze, deranjez ? Cand auzi vocea secretarei ei isi dadu seama ca daduse glas gandurilor.
- Nu Irina, intra. Eu imi cer scuze. Zise Elena jenata de situatie.
In timp ce Irina gasea un loc pentru aranjamentul de flori, Elena isi puse capul pe birou declarandu-se epuizata.
-  Ar trebui sa iti iei liber. Zilele astea ai muncit dublu, iar acesta este rezultatul.
Elena asculta sfatul Irinei, gandindu-se ca ii bine sa pastreze aparentele. Cand isi ridica capul, Irina era in fata biroului cu un bilet in mana.
- Pentru tine.
- Ce este ?
- Biletul din aranjamentul de trandafiri. Explica Irina aratand cu degetul in spre buchetul imens de trandafiri.
Elena isi fixa privirea in directia buchetului si nu ii veni sa creada ca un asemenea buchet, unul de marimea aceluia trecuse neobservat, sau nu fu ea prea atenta. Intinse mana dupa bilet si il deschise, afisandu-si cel mai frumos zambet, gandindu-se ca era de la Damon
" Te astept acasa. Te iubesc. D "
Si chiar de la Damon era.
- Cred ca iti voi asculta sfatul Irina si imi voi lua liber restul zilei. Incerca sa isi ascunda entuziasmul si zambetul care tanjea sa se arate.
- Ma bucur ca esti practica, ii facu Irina cu ochiul inainte de a iesi. Era femeie, ce Dumnezeu ? Chiar nu trebuia sa ghicesti motivul pentru care Elena decise sa plece acasa.
Elena nu a stat pe ganduri de doua ori ca isi si lua geanta si telefonul mobil de pe birou si iesise din cladire alergand.
Ultima oara cand a vorbit cu Damon ii spusese ca in curand vor fi din nou impreuna si ca nenorocita de Katherine nu va mai trai ca sa vada asta. Era pe urmele ei de ceva timp, dar aproape de fiecare data fara noroc. Probabil ca o gasise si totul s-a terminat, se gandi Elena in timp ce conducea cu viteza in spre apartamentul ei.
Cand incerca sa bage cheile in iala de la usa, acestea ii cazu. Se apleca sa le ridice cu mainile tremurande de emotie si la fel deschise si usa.
Sufrageria era goala, ceea ce ii trimise Elenei fiori pe sirea spinari. Il striga, dar nu raspunse nimeni. Elena scoase biletul din geanta si il reciti, gandindu-se ca omise ceva din acesta, dar nu fusese asa. Continutul biletului nu se schimbase, era identic cum si-l amintea.
Isi lasase geanta si cheile pe sofaua din sufragerie si se duse spre dormitor, probabil adormise si nu o auzise cand a intrat.
................................................................................................................................................
Trr, Trrr
Telefonul continua sa sune, dar nu raspundea nimeni. Damon incepuse sa se alarmeze, incercase de mai bine de trei ori sa o sune pe Elena, dar fara nici un rezultat.
Vroia doar sa ii spuna ca maine avea sa vina sa o vada, ii era atat de dor de ea....
- Ce ai gasit ? O voce ii intrerupse gandurile lui Damon care privea absent pe fereastra.
- Nu mare lucru, doar o mica vrajitoare care refuza sa comunice, explica Damon fara sa isi schimbe pozitia. Dar tu ?
- Cred ca am avut umpic mai mult noroc decat tine. Flutura plicul din mana, reusind astfel sa ii atraga atentia lui Damon.
Cand acesta il vazu, se repezi si practic il smulse din mana.
- O adresa, explica acesta.
- Esti o minune Filip.
- Ma bucur ca ti-am acaparat atentia. Damon avea obiceiul sa isi aleaga prieteni dupa asemanarea sa. Nu trebuie sa ne referim tocmai la infatisare, nu ? Filip era un vampir in varsta de 150 de ani, il cunoscuse pe Damon pe vremea cand inca cauta informatii despre Katherine, ca acesta data de altfel, iar acesta se pricepea de minune in a cauta astfel de informatii. Corpul acestuia era masiv, parul castaniu si ochii de un verde combinat cu culoarea scoartei de copac. O combinatie destul de draguta, incat sa ii ofere avantajul de a seduce fara probleme orice femeie, lund cate putin din sarmul lui Damon.
- Sa mergem, zise Damon dupa ce citi continutul plicului.
Cand au ajuns la adresa corespunzatoare, acestia nu gasira decat o batranica care abea se mai misca.
- La naiba. Striga Damon dupa ce batranica inchise usa.
Aceasta le spusese ce isi aducea aminte, avea unele momente in care uita cine era, dar era mai mult ca evident ca aceasta fusese constransa, judecand dupa urmele de dinti de pe gatul ei.
- Ne-am intors de unde am plecat, zise Filip, in timp ce Damon injura printre dinti.
- O avem pe vrajitoare....
- Cum adica o avem ? Incerca Filip sa inteleaga.
- Sa mergem la pensiune... Ii in pivnita de doua zile. Termina Damon de zis si porni spre masina cu Filip dupa el.
Filip adora momentele petrecute cu Damon. Facea ce facea si mereu era actiune unde era el, iar acest lucru il motiva pe Filip sa il ajute, pe langa faptul ca erau prieteni.
Ajunsi la pensiune, acestia coborara scariile care duceau in pivnita unde era tinuta micuta vrajitoare.
- Cum o vei face sa vorbeasca, din moment ce nici macar numele ei nu ti-l spune. Fu curios Filip.
- De asta va depinde viata ei. Ori vorbeste, ori moare. Din doua, una va alege sigur. Spuse Damon.
Filip doar il aproba.
- Sa vedem... Cum ziceai ca te cheama ? Damon acum era in fata usi care il despartea de vrajitoare, privind printre gratiile acesteia.
Drept raspuns : Nimic.
Damon deschise usa furios ca nu spunea nimic si se repezi la ea luand-o de gat, apoi ii spuse :
- Vorbesti sau mori ? Ce alegi ?
- In locul tau mi-as face griji pentru iubita ta, decat pentru mine.
Cand auzi acele cuvinte, o obliga sa ii spuna la ce naiba se refera. Daca vorbea cu Elena putea sta linistit, dar avand in vedere ca aceasta nu a raspuns la telefon isi facea griji.
- Da-mi drumul si te voi duce la ea.
- Te-ai gandit ca asa o sa ma duci de nas, nu ? Desi avea vaga banuiala ca aceasta se folosea de vechiul truc, totusi nu isi permitea sa puna chiar toate cuvintele ei la indoiala.
- Elena Gilbert ii o veche prietena de familie si nu voi incerca sa te pacalesc. Explica aceasta.
- Cum te numesti ? Fu Damon curios inainte sa o i-a pe sus.
- Bonnie Bennet.
- Bonnie, deci. Ai face bine sa nu incerci sa ma pacalesti. Cand Damon o lua pe sus, Filip se amuza de scena aceea.
- Zimi ce stii. Continua Damon, mergand cu ea pe umarul lui.
- Da-mi drumul. Tipa Bonnie.
Damon se apleca si o lasa pe picioarele ei.
- Stiu doar ca Katherine stie de aranjamentul vostru.
- Ce aranjament ?
- Faptul ca nu v-ati despartit si ca a-ti continuat sa va vedeti. Lucru care o infuriase si urma sa o i-a pe Elena. Nu stiu daca a reusit, caci tu m-ai rapit si mai bagat in locul acela odios. Bonnie era deja isterica, dar Damon nu o baga in sema, gandindu-se ce sanse avea Katherine sa o i-a pe Elena.
Cand Damon fu pregatit sa plece, Bonnie si Filip s-au oferit sa ajute, asa luandu-i pe amandoi cu el. Nu avea incredere in Bonnie, dar nici nu pierdea nimic daca o lua.
- Explica-mi cum Elena ii o veche prietena de familie ? O intreba Damon pe Bonnie.
- Mamele noaste au facut liceul impreuna. Erau cele mai bune prietene, zise Bonnie cu tristete, motiv suficient sa nu permit nimanui sa se atinga de Elena, continua Bonnie acum nervoasa si trista, gandindu-se ca mama ei a murit cu numele prietenei ei pe buze.
- Vrei sa incepi cu inceputul ? O privi Damon prin oglinda care batea spre bancheta din spatele masini.
- Povestea mamei Elenei se repeta... A fost indragostita de un vamipr. O fanatica nebuna, fascinata de Danimir, asa il chema pe barbatul de care s-a indragostit mama Elenei, a incercat de nenumarate ori sa o omoare pe aceasta. Mama mea, fiind cea mai buna prietena a ei si vrajitoare, avea puterea de a omori pe nemernica, dar a ales familia si a lasat-o pe Maria singura in toata povestea asta. Rezultatul a fost moartea ambilor parinti ai lui Elena.
- Stai umpic... Vrei sa spui ca mama Elenei s-a indragostit de acest Danimir, dupa ce a avut-o pe Elena ?
- Da. Raspunse Bonnie.
- Interesanta poveste. Exclama Damon.
- Mamei mele, continua Bonnie cu durere in glas, i-a parut rau pana in ultima clipa ca nu o ajutase. A murit cu numele ei pe buze, rasufla adanc caci lacrimile amenintau sa isi faca simtita prezenta. Asemanarea dintre Elena si Katherine, m-a bagat in ceata. Am tinut legatura cu ea crezand ca ea este Elena Gilbert. Nemernica, injura Bonnie ca pentru ea.
- Fi fara grija. Cand voi pune mana pe ea, crede-ma, isi intoarse privirea spre ea, nu va ramane nici o particica care sa se asemene cu Elena.


Thief Of Hearts Capitolul 13


Capitolul 13

Dupa ce au iesit de la dus, Elena se indrepta direct spre sifonier de unde isi alesese o rochita care nu a mai purtat-o niciodata, cu toate ca si-o cumparase cu cateva luni in urma, nu gasise nici o ocazie ca sa o poarte. Insa azi, avea in sfarsit sa o poarte.
Purta o rochie neagra, fara bretele si creponata in jos.
Ziua era insorita si anunta stari energice. In acea zi totul parea sa fie in favoarea lor, pana si Gaius intelesese motivul pentru care Elena lipsea si in ziua aceea de la lucru.
Entuziasmul si fericirea Elenei era contagioasa, dandu-i si lui Damon o doza din toate motivele de care se bucura ea.
Dupa ce au colindat majoritatea locurilor frumoase din Georgia, se facu seara. Erau epuizati, insa bucuria de a petrece cat mai mult timp impreuna fu de ajuns ca ei sa isi continue seara. Au mers la cinema, unde se difuza un nou episod din Twilight, un episod in care Damon nu facea altceva decat sa contazica modul vampiric pe care il foloseau regizori, negand pana in cel mai mic detaliu ce tinea de vampiri.
Dupa terminarea filmului, Elenei ii venise o idee destul de nebuna pentru monotonia ei. Din senin ii venise cheful de a dansa, de a asculta muzica la maxim si de a isi petrece inca o seara desfranata, cuvantul folosit de Damon dupa intamplarea de la bar cand se cunoscuse.
- O idee plauzibila. Declara Damon.
- Imi schimbi pana si modul de a trai. Zise Elena lingusindu-se pe langa el.
Distractia era in toi, iar cei doi nu facusera altceva decat sa isi comande de baut si sa danseze pe fiecare melodie posibila. Ca era pe gustul lor sau ca stiau sa danseze pe ea sau nu, in momentul acela nu conta deloc. S-au lasat dusi de val pana dimineata cand Elena deja dadea semne ca se imbatase. Era atat de beata incat nu doar ca arata mult mai dragut, era atat de simpatica, de distracitva si de amuzanta incat primul gand ce ii trecu lui Damon prin cap, fu : Sa ii puna bautura si in apa.
In timp ce continua sa conduca spre apartamentul lui Elena, aceasta adormi bustean pe scaunul pasagerului din dreapta. De cate ori o privise, simtea cum inima o lua la galop, cum peste noapte, intreaga lui lume se schimbase in cel mai bun mod posibil.
A carat-o in brate pana in dormitor, unde o schimba de rochita si o lasa se odihneasca pana cauta el ceva de baut, pentru ca apa nu se cuvinea sa bea dupa ce consuma alcool. Efectul ii devastator, se gandi el.
- Credeam ca o doza de adevar o va indeparta de tine. Vocea care rasuna acum in incaperea pe care el o credea goala, ii trimise fiori pe sirea spinari. Mirosul ii fu cunoscut si nu era nevoie sa se intoarca ca sa detecteze persoana.
- Iar eu credeam ca ai disparut pentru totdeauna. Replica Damon, simtind ca tot corpul ii tremura de nervi.
- M-am saturat de jocul asta, Damon. Zise ea.
- Joc ? Credeam ca iti place sa te joci.
- Daca nu vei pune capat acestei romante, ea.. va muri, Damon. Ochii ei trada gelozia si invidia.
- Sau vei muri tu. Nu apucase sa isi termine propozitia ca era deja in gatul ei, atarnand-o de perete.
Katherine era mult mai batrana si mai puternica decat el si fu nevoie doar de o manevra, care ea o adora, ca sa se elibereze din stransoarea lui. Il lovi cu genunchiul in testicule si ii prinse bratul la spate in timp ce rupea piciorul de la masuta care tinea telefonul si il infripse aproape de inima.
- Data viitoare nu voi rata, iti garantez. Nu ma cauta ca ma vei gasi. Se ridica triumfatoare si privi in urma inainte sa dispara ca prin minune.
Zgomotele produse de lupta lor, o trezise pe Elena, desi puteai jura ca nici daca o mutai cu tot cu pat nu avea sa se trezeasca pana a doua zi, cu o mahmureala pe cinste.
- Damon... pasi ei erau inceti si clatinati. Incerca sa mearga sprijinandu-se de tot ce apuca. SImtea cum intreaga camera se invartea cu ea, dar nu renunta si inainta pana in sufragerie unde il vazu pe Damon cazut la pamant cu tapusa in inima.
Socul pe care il primise era ca unul electric. Inima statea sa ii cedeze, simtea cum sangele ii se scurge si statea sa lesine. Fu nevoie de un efort enorm din partea ei ca sa ajunga cat de repede poate unde era Damon.
- Damon, te rog raspunde-mi... Striga Elena cu lacrimi in ochii. Se uita disperata la chipul celui iubit si la lemnul care era in pieptul lui. Nu stia sigur daca era o decizie buna sa il scoata, dar totusi o facuse, rugandu-se ca acesta sa supravietuiasca.
Damon dadea semne ca isi revine, iar Elena se mai calma. Cand in sfarsit isi deschisese ochii si reusi sa o priveasca nu putu decat sa zica numele lui Katherine. Numele pronuntat de el o baga pe Elena in ceata, dar nu bagase de seama si il intreba :
- Zimi te rog ce trebuie sa fac ca sa iti revi ? Esti vampir, continua Elena, nu ar trebui sa fi vindecat deja ?
- Pentru asta ii nevoie de alimentatie, zise Damon cu dinti inclestati de durere.
In timp ce Elena se gandea de unde sa faca rost de sange, acesta isi pieduse din nou cunostinta, iar primul gest care il facu Elena a fost sa ii puna incheietura ei la gura, rugandu-l sa bea.
Nu i-a fost usor sa il convinga, tiinand cont ca fusese si inconstient, dar pana la urma ceda in fata dureri si lua sangele Elenei atat cat sa ii vindece rana si sa ii amortizeze durerea.

- Ce s-a intamplat ? Betia Elenei disparuse datorita socului care il avuse cand il vazu pe Damon aproape mort.
- Katherine s-a intamplat. Zise el, nervos.
Elena isi daduse ochii peste cap si intelesese acum de ce a pomenit-o pe Katherine in momentele de agonie.
Damon ii lua mainile Elenei intre ale lui si o forta sa il privieasca.
- Iti jur ca nimeni si nimic nu iti va face rau, isi lasa privirea in pamant si continua, nu atata timp cat eu traiesc.
- Ce a vrut ? Elena simtea cum sangele ii clocotea de furie. Intelesese ca era ceva grav, daca Damon se gandea sa o apere cu pretul vietii lui.
- Ca noi doi sa punem punct. Aproape ca isi forta gura sa scoata acele cuvinte.
- Poftim ? Sari Elena ca arsa. Cine se crede ? Cum isi permite ? Tipetele ei se auzeau acum in tot apartamentul.
- Elena, asculta-ma. Se asezara amandoi si Elena continua sa il priveasca in timp ce acesta se gandea la ce avea sa ii spuna.