joi, 27 decembrie 2012
Hello again !!!
Buna fetelor... Imi cer scuze pentru lipsa mea de mai bine de jumatate de an... Tin sa spun ca ficul Thief Of Hearts e avansat avand in vedere numarul de capitole publicate... Imi pare rau ca v-am lasat in pom, dar sincer nu doar ca numai aveam chef de acest blog, dar imi lipseste si inspiratia... Insa mi-am propus sa revin cu capitolele din Thief Of Hearts pentru a va mentine interesul pana continui ficul Love With A Stranger, care din cate am observat e printre preferatele de pe acest blog... Promit sa incep sa urmaresc si sa ma pun la curent cu ultimele actiunii de pe bloguriile voastre... Sper sa nu va dezamagesc cum nici voi nu o veti face. Va pup si ma bucur sa fiu din nou printre voi.. Pupici, Nety
duminică, 5 august 2012
Thief of Hearts Capitolul 19
Capitolul 19
- Esti gata ?
- In cinci minute ies. Zise Elena in timp ce isi
refacea machiajul in baia publica din clubul unde erau.
Bonnie, era si ea acolo. Urmarind orice miscare
si orice neatentie din partea Elenei ca sa poata cocheta cu scumpul ei Stefan.
Ii vazu cand s-au intors de la baie, trebuia sa
recunoasca ca dragalesenia lor era chiar absurda. Ajunsi la masa lor, Elena a
fost invitata de un trecator la dans, moment perfect ca Bonnie sa isi intre in
pielea unei suedeze.
Trecuse prin fata lui, cocheta afisand un mers de
felina care ii scotea toate formele in evidenta. Bonnie credea ca ii va fi mult
mai greu sa il ademeneasca, dar se inselase. Imediat de trecuse de masa lui,
acesta o urma, fara sa se uite in urma. Bucuroasa de reusita, Bonnie iesi din
club si incetini pasul pentru a fi sigura ca acesta o va detecta usor inainte
sa urce in masina.
- Singura ? Auzi vocea de barbat din spatele ei,
care cu siguranta era Stefan. Bonnie isi dresa glasul si afisa un zambet
inainte de a se intoarce.
- Si disponibila. Spuse Bonnie, nevenindu-i sa
creda ca ea fusese cea care a spus acele cuvinte. Inchise portiera masini si
inainta spre el mai seducatoare ca niciodata. Rolul de suedeza ii pria in
adevaraul sens al cuvatului.
- Atunci ce ai spune de companie ? Ii sugera
Stefan cu o urma de suras in coltul guri.
Ajunsa in fata lui, aceasta ii puse mana pe piept
si ii adresa o privire provocatoare.
- Stiu un loc perfect, zise in cele din urma
Bonnie. Facu roata imprejur si ii spuse : Urmeaza-ma. Avea o rochita alba decolata si mini, care nu
numai ca o avantaja, dar ii si scotea la vedere fundul bombat si sexi.
Cand au ajuns in dreptul masini, aceasta ii
arunca cheiile si intra pe partea dreapta a masini. Stefan facand acelasi
lucru. A pornit masina si urma instructiuniile lui Bonnie pentru a ajunge la
hotelul unde decise impreuna cu Damon ca era locul perfect.
Camera era deja revervata, insa Bonnie mersese
totusi la receptie, lasandu-i lui Stefan impresia ca face rezervare, dar ea
cerea doar cheia si filtra umpic cu baiatul de la receptie, care potrivit
ecusonului, il chema Paul.
- Multumesc, Paul. Isi indreptase toata atentia
asupra lui Stefan. Indreptandu-se spre lift, aceasta se ruga ca Damon sa fi pus
in camera toate cele necesare. Ii era frica de ce avea sa se intample daca
dadea gres, insa isi aduse aminte ca Damon ii spusese ca avea sa fie pe
aproape, pentru orice eventualitate.
Damon avusese grija ca acea camera sa fie
amenajata cu un echipament dotat. Camere de luat vederi pana si in baie, iar
microfoanele erau in aranjamentele de flori si in spatele noptierelor de la
capul patului.
Usile liftului s-au deschis si Bonnie pasi inainte,
facandu-i semn cu degetul aratator sa o urmeze. Nici ea insasi nu se putea
recunoaste, dar ii placea jocul care il juca, iar in amintirea mamei ei si a
prieteniei cu Damon, credea ea, ca merita tot efortul.
- Cum te cheama ? O intreba Stefan
- Poti sa imi spui cum vrei tu, zise Bonnie in
timp ce baga cheile in iala de la camera ce o rezervase.
Bonnie pasi in camera cu Stefan nerabdator.
Planul mergea struna, insa nu se asteptase ca Stefan sa treaca la actiune
imediat ce au intrat. O prinse de mijloc si o trase in directia lui, furandu-i
un sarut. Bonnie se simtea scarbita de gestul acestuia, dar nu putu sa dea
inapoi si ii raspunse la sarut. Se sarutara pana au ajuns in dreptul patului
unde potrivit spuselor lui Damon, chiar
sub pat era o tepusa imbibata cu verbina. O cantitate considerabila incat sa il
imobilizeze pe Stefan. Aceasta prelua initiativa si il impinse pe pat, in timp
ce isi dadea rochia jos, ramanand doar in lenjeria intima. Un compleu pe care
si-l cumparase cu o zi in urma.
Cand se apleca sa isi scoata si pantofi cu toc,
ridica putin din covertura ce acoperea patul si vazu nu doar o tepusa, ci mai
multe. In jur de cinci sau sase. Probabil ca Damon dorea sa ii provoace durerea
care o simtise si el, se gandi ea.
Il privi pe Stefan ce astepta intins pe pat,
savurand micul show care il dadea Bonnie dezbracandu-se.
Dupa ce Elena dansa cu barbatul care o invita la
dans, aceasta se aseza la masa care se presupunea ca era a ei si a lui Stefan.
Il cauta cu privirea, insa nu reusi nici cum sa dea de el. Probabil se dusese
la baie, sau ii cu vrio pustoaica danseaza, se gandi Elena in timp ce savura
din bautura ei. Bea whisky cu apa tonica, o bautura ce o incercase prima oara
in compania lui Damon.
Plictisita, incepu sa il caute pe Stefan, insa nici
urma de acesta. Unde putea sa fie ? Isi scoase telefonul mobil din geanta si
cauta numarul lui Stefan prin agenda.
- Trrr, Trrr.
Bonnie scoase o tepusa de sub pat si o lasa la
indemana. Auzi telefonul lui Stefan sunand si de teama sa nu ii fie stricat
show-ul aceasta ii provoca lui Stefan o durere de cap infernala, apoi se apleca
repede si luase tepusa. Se repezi asupra lui si o infipse in abdomen.
- Ce Dumnezeu... reusi Stefan sa spuna. Durerea
provocata de Bonnie era insuportabila, incat numai simti durerea ce i-o provoca
tepusa imbibata cu verbina in abdomenul acestuia si reusi sa se ridice cu greu.
Bonnie era speriata cand vazu ca o singura tepusa nu il doborase, asa ca se
repezi si lua inca doua, avand aceasi destinatie ca si prima.
- Curvaa naibii... tipa Stefan inainte ca acesta
sa isi piarda cunostinta din cauza dureri.
Suparata ca o lasase balta, aceasta forma numarul
de taxi si isi comanda unul. Dupa terminarea convorbiri, avea de asteptat doua
minute si putea iesi.
In taxi Elena ii daduse instructiuni
taximetristului unde sa o lase si privi pe geam absenta tot drumul.
Ajunsese fix pe coltul cladiri unde locuia si
ruga taximetristul sa opreasca. Ceva ii atrase atentia si cobori din masina
imediat ce aceasta se oprise. Privi spre bucata de perete un graffiti. Nu putea
sa isi dea seama ce era, ce insemna, dar undeva inauntrul ei stia ca avea
legatura cu ea. Graffitiul continea un barbat si o femeie plimbandu-se in
ploaie in miezul noptii. Exact asa se intampla cand Damon venise in Georgia in
vizita. Lacrimile ii curgeau si numai stia ce sa creada. Se uita in stanga si
in dreapta, gandindu-se daca acest graffiti chiar avea legatura cu ceea ce
traise cu Damon. Stergandu-si lacrimile se intoarse la taximetrist, ii platise
cursa, iar dupa ce acesta pleca, Elena
se indrepta spre graffiti si il atinsese...Parea atat de prinsa de imaginea
celor doi indragostiti, plimbandu-se in ploaie, incat nu isi dadu seama ca
statuse aproape un ceas si il privi.
- Neata, soare.. canta Bonnie cand Stefan isi
deschidea cu greu ochii. Ii mai infipse o tepusa sa fie sigura si incepu.
- Ce motiv ai avut sa complotezi cu Katherine in
despartirea fratelui tau de logodnica ta ?
- Despre ce Dumnezeu vorbesti acolo, catea
proasta ? Scuipa Stefan cuvintele in scarba si cu putin sange. Incerca sa isi
miste bratele, dar observa ca Bonnie il legase de pat destul de bine incat sa
aibe timp sa isi faca treaba.
- Vorbesc despre fapta care ati facut-o in urma
cu un an. Filmuletul care a motivat-o pe Elena sa il paraseasca pe Damon,
continua aceasta.
- Aaa. Il auzi pe Stefan razand in ciuda dureri
care o simtea, rasul lui era destul de ragusit, insa cu toate astea tot ii
provocase nervi lui Bonnie intrucat aceasta ii provocase inca o durere de cap.
Stefan se zvarcolea practic in pat rugand-o sa inceteze.
Ii diminuase durerea de cap, insa aceasta
continua sa persiste. Nu era inca convinsa ca acesta avea sa recunoasca partea
lui de vina din complot.
- Iti spun tot ce vrei sa auzi, dar te
rog...inceteaza... Vraja ce o facu Bonnie, il facea pe Stefan sa simta ca ii
explodeaza capul, creierii se dilatau si simtea cum tot sangele din corp urca
in directia crestetului.
- Ce baiat cuminte. Exclama Bonnie bucuroasa de
reusita, insa nu se bucura inca de victorie. Ce poti sa imi spui ? COntinua
aceasta pe un ton autoritar, in timp ce isi lua rochia cazuta la pamant, pe ea.
- A fost ideea lui Katherine, explica Stefan. A
venit la mine cu un barbat care avea trasaturile lui Damon, insa culoarea
ochilor era diferita. Lucru foarte simplu de rezolvat cu niste lentile.
- Continua, tipa Bonnie nerabdatoare.
- Mi-a propus un targ si eu l-am acceptat doar
pentru ca o vroiam pe dublura lui Katherine. Vroiam una identica cu ea, insa cu
caracterul si principile total diferite de ale ei, iar Elena era mai mult ca
perfecta. Era ideala ! Se opri pentru a lua o gura de aer si pentru a tusi
cateva picaturi de sange ce le scuipa pe covertura patului.
- Continua.
- Katherine s-a ocupat de infatisarea strainului
si il adusese intr-o perspectiva incat nici eu nu puteam spune cu certitudine
ca acela nu era fratele meu. In timp ce filmam clipe romantice intre acestia,
lui Katherine ii veni ideea si unei conversati care sa o raneasca pe Elena.
Vocea barbatului era mult prea tuguiata si nu semana deloc cu vocea lui Damon,
asa ca, cu cativa profesionisti in materia, am obtinut si vocea lui, inventand
majoritatea celor spuse.
- Interesant. Spuse Bonnie, analizand ficare
cuvant spus de Stefan. Totusi am o curiozitate. Continua Bonnie. Cum ai putut
sa ii faci asta propiului tau frate ?
Stefan incepuse sa rada.
- Nu mi-am mai vazut fratele de foarte multi ani
ca sa imi mai amintesc ce inseamna sa ai unul. O vroiam pe Elena si asta a fost
tot.
- Stiai cat de mult o iubeste, nenorocitul si
totusi ai facut-o pentru a fi tu cel care obtine trofeul... Mizerabilule. Se
simtea atat de scarbita de prezenta acestuia incat nici injuraturile ei nu o
calmau. Planul a mers ca pe roate, asa ca venise vremea ca aceasta sa isi i-a
talpasita, dar nu inainte de a lua filmarea.
Ii se parea de bun simt sa ii spuna lui Stefan ce
se ascundea in acea caseta, care Stefan o privea insistent, inainte de a pleca.
Jucandu-se cu caseta si fluturand-o prin fata acestuia, Stefan reusi sa isi
desprinda o mana cu care o prinsese pe Bonnie. Aceasta arunca caseta pe
pardosea din instinct si isi intoarse privirea spre Stefan.
- Inca o durere, inca o infrangere... spuse
Bonnie imediat ce se eliberase din stransoarea lui Stefan. Acum, daca nu te
superi, flutura din gene, te voi lasa singurel. Bonnie facu o fata trista si ii
trimisese un sarut, apoi iesi din camera. Pe hol o luase la fuga, nu luase
liftul, se gandea ca va fi mai ok daca o va lua pe scari. In timp ce cobora
scarile, aceasta se impiedica si era pe punctul de a cadea cand doua maini
puternice au resusit sa o echilibreze. Isi ridica privirea si scoase un suspin,
care era mai mult un of.
- Damon ce ma bucur sa te vad. Declara aceasta
bucuroasa si il lua in brate. Damon ii raspunse la imbratisare si o luase de
acolo, folosindu-si viteza vampirica o duse pana la masina in brate, deschisese
portiera pasagerului de dreapta si o aseza cu grija. Facand roata masini a
urcat la volan destul de tacut. O tacere ce pe Bonnie o nelinistea.
- Uite pasaportul tau spre fericire. Scoase
Bonnie caseta cu inregistrarea si i-o inmana, afisandu-i un zambet.
Damon nu facu altceva decat sa ii multumeasca si
sa isi continue drumul.
- Cred ca ar fi cazul sa renunti la planurile
care le ai cu Katherine, continua Bonnie.
- A scuipat atat de multe incat numai e nevoie ?
Zise Damon care isi indrepta pentru un moment privirea spre ea, apoi si-o
intoarse la drum.
- A spus destul, judeca Bonnie.
Thief Of hearts Capitolul 18
Capitolul 18
Se facuse dimineata,
iar Bonnie nu ajunsese inca. Desi era majora si vaccinata, nu se putu abtine sa
nu isi faca griji pentru ea.
Pierduse notiunea
timpului in alcool si nu isi putea da seama cum trecuse timpul. Pictase in acea
seara si pentru prima data pictura ii iesise ingrozitoare. Pictase un fel de
graffiti, unul la care se gandea sa il picteze pe peretele din fata cladiri unde
locuia Elena. Insa cu siguranta mai avea de lucrat pana ii va iesi perfect.
Venirea lui Bonnie
il linisti umpic, dar vestile care le aducea nu optase in favoarea lui.
- Elena planuieste
sa se casatoreasca in trei luni. Desi nu ii placea stare in care era, nu putea
sa ii ascunda o veste ca asta. A fost martora la toata suferinta lui de cand
plecase Elena si nu a fost deloc placuta, insa vestea asta cu siguranta avea sa
il distruga si asa fusese.
Privirea lui Damon a
ramas in directia ei, insa nu o privea pe ea, privea in gol, ranit,
indurerat...
- Casa de piatra,
zise dupa cateva minute bune in care medita, apoi facu roata imprejur si dadu
sa plece cand vocea lui Bonnie il opri.
- Nu esti curios sa
sti cine ii norocosul ? Daca vestea nunti era o bomba, atunci cel cu care se va
casatori avea sa detoneze bomba.
- Ar trebui sa fiu ?
Intreba Damon stand cu spatele la ea, evitand sa plece.
- Stefan Salvatore.
- Stefan... reusi el
sa pronunte. Dar cum este posibil ? Nu locuia in Georgia ? Ce cauta tocmai la
Madrid ? Si cum de nu il recunoscu-se cand ii vazu impreuna ? Era de inteles,
daca stai sa te gandesti ca nu il mai vazuse de ani de zile.
- Ce cauti si tu,
Damon. Chiar nu iti dai seama ? Am petrecut o noapte destul de lunga sa aflu
care a fost adevaratul motiv pentru care plecase Elena. Si ghici ce ? Aceasta
astepta parca medalia de aur. Nu mi-a fost deloc greu sa scot tot adevarul din
gura verisoarei ei. Mandra de sine, aceasta ii facu cu ochiul, indrumandu-l sa
ia un loc.
- Sunt numai urechi.
Spuse Damon dupa ce se aseza destul de confortabil.
- Katherine impreuna
cu dragutul tau frate au complotat sa te desparta de Elena.
- Cum ? Si de ce ar
vrea Stefan sa ma desparta de Elena.
- Asta nu stiu, insa
stiu cum au facut-o. In ziua cand am mers dupa Katherine, ea chiar o rapise pe
Elena, dar nu intentiona sa ii faca nici un rau. Planul lor era ca ea sa vada
un filmulet cu tine si Katherine, batjocorind-o si povestindu-i nenumarate faze
din intimitatea voastra.
- Blestemata,
trebuia sa o omor cand am avut ocazia. Batu acesta cu pumnul in genunchi.
- Vrei sa asculti
povestea, sau ai de gand sa ma intrerupi constant ? Bonnie deja arata
plictisita de prostia de care dadea Damon dovada. Barbatii astia, exclama
Bonnie, apoi si-a dat ochii peste cap.
- Continua, te rog.
- Multumesc, facu o
plecaciune in batjocura si continua. In filmulet apari tu sarutandu-te cu
Katherine, bucurosi si fericiti de asa zisa prostie a Elenei...
Damon cazu pe
ganduri cand il trezi Bonnie la realitate cu o pocnitura de degete.
- Pamantul catre
Damon. Trezeste-teee. Striga Bonnie fluturand cu mana in directia unde privea
Damon.
Cand observa ca
acesta isi revenise in fire, il intreba :
- Deci, cum ii vei
demonstra ca filmuletul era fals ?
- Il voi obliga pe
Stefan sa spuna adevarul.
- Si daca nu o va
face ? Insista Bonnie.
- Voi gasi eu o
metoda sa il dau de gol si pe el si pe cateaua aia de Katherine.
- Aaaa, un mic
detaliu. Cand ma pregateam sa ies din masina, am vazut-o pe Katherine cercetand
hotelul si vorbind cu fata de la receptie. Ce crezi ca, cauta ?
- Asa deci. Ii si ea
aici. Perfect, sari Damon ca ars
- La ce te gandesti
?
- Haide, avem de
lucru. O lua pe Bonnie de mana si practic o tragea dupa el.
- Heii, asteapta,
zise Bonnie tragandu-si bratul, lasandu-i urme din pricina stransori. Imi
explici si mie ce ai de gand ? Continua Bonnie, in timp ce isi masa bratul cu o
expresie de ofensata.
- Tu, draga mea
prietena. Singura care mi-a fost alaturi, o prinse de dupa cap si ii lasa un
sarut pe tampla, vei fi momeala lui Stefan si eu a lui Katherine.
- Vrei sa te faci
inteles, te rog ?
- Tu te vei da drept
o suedeza, crede-ma adora suedezele. Si il vei ademeni intr-o camera de hotel
unde il vei otravi cu verbina, iar cu ajutorul puterilor tale de vrajitoare vei
scoate de la el adevarul, bineinteles filmand toata actiunea.
Lui Bonnie ii
suradea ideea cu deghizarea, de celalata parte insa nu era atat de incatata.
- Iar tu ?
- Eu... incepu sa
rada. Eu o voi forta prin forta bruta pe Katherine sa spuna adevarul.
- Nu cred ca o vei
face sa vorbeasca pe calea brutala.
- Atunci o voi
curta.
- Iar asta necesta
timp, explica Bonnie.
- Te grabesti undeva
?
- Hai sa o facem si
pe asta, zise Bonnie batand palma cu Damon.
Thief Of Hearts Capitolul 17
Capitolul 17
- Pe unde ai umblat
? Il intreba Bonnie imediat ce intra in apartament.
- Nu vreau sa
vorbesc Bonnie. Zise el abatut si isi facu loc pana in camera ce se presupunea
ca era a lui.
- Anunta-ma cand o
vei face. Bonnie statea intinsa pe sofaua din camera de zi, rasfoind intr-o
revista.
Se arunca pe pat,
incercand sa o inteleaga. Dar ce ii de inteles ? se gandi el.
Asteptase un an ca
sa o poata revedea si tot ce gasise fusese o femeie cu obligati. Trase
covertura de sub el si se incoloci in forma de melc. Avea sa isi petreaca inca
un secol pana sa treaca de etapa asta. Se blestemase pentru ca crezuse din nou
in inocenta unei femei.
In dimineata
urmatoare se ridica din pat la insistentele lui Bonnie. Simtea ca numai avea
putere sa se ridice din patul acela, cand Bonnie dadu buzna peste el. Bonnie nu
intelegea ce ii se intampla, cum a ajuns in starea in care era. Dar cine era
mai potrivita decat o prietena, sa afle toate astea ?
- Fata de la
receptie mi-a dat un cd cu muzica spaniola. Ce zici, ascultam ?
- Nu vreau sa ascult
nimic. Tuna Damon care acum statea in fund pe marginea patului.
- Eu vreau. Se duse
la combina din coltul camerei si puse cd-ul, apoi a dat play.
Pentru un inceput,
suna destul de promitator. Bonnie fredona melodia in timp ce cauta haine in
bagajele lui Damon.
- Avem o zi plina
Damon. Nu ne permitem sa lenevim.
- Suna la agentie si
intreaba cand pleaca urmatorul zbor catre Mystic Falls.
Bonnie se intoarse
cu fata la el, masurandu-l din priviri.
- Nici sa nu te
gandesti. Orice ai patit aseara, nu cred ca ii un motiv pentru care ar trebui
sa renunti la iubirea ta.
- Daca nu suni tu, o
voi face eu. Se ridica de pe pat si merse direct la telefon, rugand fata de la
receptie sa ii faca legatura cu o agentie.
- Imediat domnule.
Bonnie incerca sa il
convinga, dar vazand ca vorbele ei nu sunt de nici un ajutor, se duse la el si
ii lua receptorul din mana indicandu-i fetei instructiuni clare sa nu faca
legatura cu nici o agentie, caci nu pleaca nimeni.
Dupa ce puse
telefonul in furca, aceasta ramase privindu-l. Era ca o leguma, fara vlaga.
Arata de parca murise si ultima picatura de speranta din el.
- Ok. Ma voi duce sa
o caut pe Elena. Dami te rog adresa. Bonnie intinse mana si astepta, dar nu
primise nimic. Nici macar un refuz...
- Stii ceva. Esti un
las, care nu ii in stare sa lupte pentru ceea ce iubeste si cu asta am
incheiat. Iesi afara din camera, trantind usa dupa ea. Impactul a fost atat de
izbitor incat Damon trasari.
Dupa 2 zile
Bonnie colinda
magazinele fascinata de fiecare hainuta care o vedea. Avea cartea de gredit a
lui Damon si acesta ii spusese sa nu se uite la banii, deci cara ogramada de
pungi dupa ea, unele le duse deja la masina, iar altele ramase cu ea, nemai
avand chef sa le duca si pe acelea la masina...
- Damon. Incerca sa
intre pe usa, insa cu gramada de pungi nu reusi, astfel a intrat bagand pungile
inaintea ei.
- Cum a fost la
shopping ? Intreba el din coltul ferestrei.
- Nemaipomenit. Ar
fi trebuit sa vi si tu, erau atatea haine frumoase pentru barbati. Zise Bonnie
entuziasmata.
- Multumesc, dar nu.
- Totusi, ti-am luat
ceva.
- Ce anume ?
- Era pe aici, cauta
Bonnie prin pungi dar nu gasea, aaa, uite. Ii intinse o punga care era doar
pentru el.
- Ce contine ?
Intreba el mirat.
- Uita-te si vei
vedea. Spuse ea bucuroasa ca ii trezise interesul, nu foarte mult, dar orice
urma de interes conta.
Ii cumparase diverse
pensule, culori si coli destul de mari pentru a picta, dar nu in cele din urma,
niste spray-uri colorate. Numai bune pentru graffiti, se gandi ea. Lucru care
il va tine umpic mintea ocupata, pana ea va afla mai multe despre viata Elenei
in Madrid.
Banuia ca a vazut-o
cu un alt barbat, astfel nu isi explica comportamentul lui.
Dupa ce Damon se
retrase in camera lui impreuna cu punga adusa de Bonnie, aceasta se duse sa isi
faca un dus, apoi se pregati sa iasa in oras.
Aranjata pana in
maduva oaselor, Bonnie se duse inainte de a pleca in bucatarie dupa un pahar de
apa, cand se sperie de structura lui Damon ce statea in intuneric.
- Damon, ce Dumnezeu
faci ? M-ai speriat. Spuse aceasta si isi puse o mana pe inima.
- Imi pare rau. Nu
asta intentionam. Vocea lui emana numai tristete.
- Ce faci aici, pe
intuneric ? Aprinse lumina si vazu o sticla de whisky goala si una pe jumatate
plina.
Damon nu spuse
nimic, dar in schimb daduse paharul ce il tinea in mana sec, strambandu-se din
instict.
- Din nou acelasi
Damon ?
- Ce sti tu despre
cum eram inainte ? Aproape ca tipa Damon la ea.
- Coboara tonul, te
rog frumos. Poate ca nu stiu cum erai inainte, insa stiu cum esti acum si mi-e
de ajuns sa imi dau seama ca cel ce sta acum in fata mea ca o epava de om, nu e
acelasi vampir care l-am cunoscut eu in urma cu un an.
Cuvintele ei erau
menite sa ii ajunga la inima, sa il raneasca, sa il doara. Asa probabil isi va
reveni, se gandi ea.
La auzul cuvintelor
ei, lasa paharul din mana si se ridica, clatinandu-se.
- Unde mergi ?
- Sa termin ce ai
inceput tu. Zise ea cu fermitate in glas.
- Atunci ar trebui
sa iti urez succes, nu ?
- La naiba cu tine
Damon. Iesi furioasa din bucatarie, luandu-si poseta parasi apartamentul.
Thief Of Hearts Capitolul 16
Capitolul 16
- Irina ? Elena ii
recunoscuse vocea fostei ei secretare.
- Domnisoara Gilbert
?
- Pentru tine,
Elena.
- Ce mai faceti ?
Vocea Irinei trada bucuria si fericirea de a o auzi.
- Sunt bine Irina,
multumesc. As dori sa vorbesc cu Gaius.
- Aaa, da, sigur.
Imediat.
- Astept, spuse
Elena. Ii era atat de dor de Gaius, de povestile lui...
- Micuto, tu esti ?
Se auzi vocea groasa a lui Gaius.
- Nu te-ai lasat de
fumat, Gaius ? Intreba Elena cand ii auzi vocea aspra si groasa din cauza
tutunul de tigara.
- Nu sunt inca cu
piciorul in groapa si plamani ameninta sa mai reziste. Vocea lui Gaius se
transforma in ras.
- Acelasi Gaius.
- Iar tu, ai ramas
aceasi Elena ?
- Pe cat se poate.
Vocea Elenei parea acum mai inceata.
- Cand te intorci
micuto ? Tuturor ne este dor de tine.
- Planuiesc un
concediu, zise Elena, probabil voi ajunge la Gerogia luna viitoare.
- Bucuroase
urechiile de vestiile care le aduci. Apropo... zise Gaius, apoi tacu. Nu se
simtea inca sigur pe sine daca era cuvenit sa vorbeasca sau nu.
- Da, Gaius ? Auzi
vocea Elenei la celalat capat al firului, dar...
- A venit un tanar
de cateva ori. Te cauta, continua Gaius.
- Ce tanar ? Elena
banuia ca era vorba de Damon, dar nu era sigura, putea fi Joshua, desi incetase
intr-un mod miraculos sa o hartuiasca. Tot ce este posibil, se gandi Elena.
- Damon Salvatore
zicea ca se numeste. Parea destul de afectat de plecare ta. Nu i-ai spus ca
pleci ? Vru Gaius sa afle
- I-am lasat un
bilet.
- Nu parea ca se
multumeste cu atat, Elena. Te-a cautat luni intregi impreuna cu o tanara
domnisoara draguta, nemernica.
- Gaius, lasa
prostiile. Esti insurat ! Incerca ea sa para autoritara, dar stia ca aventurile
lui Gaius avea sa se sfarseasca cand va fi cu un picior in groapa, cum zice el,
sau de tot. Doar gandul o infiora pe Elena, mereu considerandu-l ca un tata.
- Cum arata acea
tanara domnisoara draguta ? Il imitase, desi stie cat de mult uraste Gaius sa o
faca.
- Nu iti ajunge nici
la degetul mic.
- E bine de stiut.
Daca aceasta era concluzia lui Gaius, inseamna ca nu era vorba de Katherine, se
gandi ea. Cine ar putea fi ?
- Altceva micuto ?
Un pretendent ceva ? Gaius isi ridica strancenele asteptand un raspuns din
partea Elenei.
- Tot ce se poate.
- Mereu
conservatoare. Urasc modul in care iti protejezi viata personala. Aproape ca
tipa la telefon.
- Ma stii doar. Rase
Elena.
................................................................................................................................................
Zborul lui Damon si
Bonnie, a fost destul de incomod si plin de emotii, avionul avand cateva
turbulente in zbor care lui Bonnie ii provocase o criza de isterie.
La verificatul de
bagaje s-a produs o mica cofuzie, unde Damon isi pierduse una dintre
pretioasele sale bagaje. Se plimba din colt in colt, scotand parca flacari pe
nari.
- Damon,
calmeaza-te. Nu rezolvi nimic agitandu-te. Ii explica Bonnie
- Dumneavoastra
sunteti domnul Salvatore ? Un barbat mic de statura, grasut si brunet statea
acum in fata lui Damon.
- Da. Tuna acesta
- Compania de
aviatie isi cere mi se scuze pentru confuzia de mai devreme...
- Au gasit bagajul ?
Il intrerupse Damon.
- Sigur domnule.
Sunt toate la olalta. Valetul le-a pus pe carucior si vor fi predate la iesire.
Damon nu a mai spus
nimic si iesi pe usa cu Bonnie dupa el, dar nu inainte de a-i multumi agentului
in numele lui Damon.
Afara cei doi
asteptau masina inchiriata care dupa calculele lui Damon trebuia sa ajunga cu o
ora in urma.
- Toate trebuie sa
mearga atat de prost intr-o singura zi ? Tipa Damon la Bonnie de furie.
- Calmeaza-te sau ne
vom trezi cu o amenda.
- Un inconvenient in
plus, unul in minus. Mai conteaza ?
- Eu cred ca da,
asta daca nu cumva vrei sa iti petreci noaptea la sectia de politie. Bonnie
deja isi iesea din fire si hotari sa nu ii mai acorde atentie.
Ajunsera la hotel
dupa 15 minute de asteptare pana a ajuns masina lor. Damon s-a dus el la
receptie pentru a solicita un apartament cu doua camere. Stia limba spaniola la
perfectie, lucru care o uimi pe Bonnie.
Dupa ce fata de la
receptie ii gasi un apartament la cererile lui Damon, aceasta ii inmana cheile
si le arata drumul spre lift, zicandu-le ca apartamentul lor ii la etajul 5,
apartamentul cu numarul 407.
Damon incepuse sa
isi revina in fire si inainte de a pleca ii multumi fetei, aceasta la randul ei
zambindu-i, nu ca la orice client, observa Bonnie.
- Unde naiba ii
apartamentul 407 ?, bombanea Damon.
- Chiar aici, arata
Bonnie cu mana in dreapta ei.
Isi scoase cheia din
buzunar si deschise apartamentul, lasand-o pe Bonnie sa isi aleaga camera in
care vrea sa doarma. El se opri la fereastra care arata intreaga frumusete a
orasului. Prins in ganduri nu o auzi pe
Bonnie cand aceasta ii se adresa.
- Ai auzit ce ti-am
zis ?
- Aaa, scuza-ma. Nu
eram atent. Ce spunei ?
- Fata de la
receptie...
- Ce e cu ea ? Damon
nu intelegea nimic, dar nici nu parea prea interesat sa inteleaga.
- Ziceam ca iti
zambea. Continua Bonnie.
- Ca la orice
client. Zise Damon, nebagand de seama comentariul lui Bonnie.
- Nu as fi atat de
sigur, dar fie cum zici tu. Eu ma voi odihni umpic. Camera ta ii cea din stanga
holului.
- Somn usor.
- Multumesc. Cand
Bonnie se retrase, Damon cauta hartia unde era scrisa adresa unde locuia Elena.
Era nerabdator sa o vada, trecuse un an, dar pentru el trecuse secole.
Astepta in umbra,
privind fiecare miscare din acea cladire, insa nici urma de Elena. Se hotari ca
va mai astepta putin, apoi va pleca. Asteptare lui nu a durat mult ca o vazuse
coborand dintr-o masina, destul de zambareata, judeca Damon.
- Elenaa.. auzi o
voce de barbat care o striga din masina, apoi a iesit zicandu-i ca si-a uitat
buchetul de flori. La plecare isi luase la revedere cu un sarut.
Ochii lui Damon erau
acum plini de durere. Il dezamagise cum nu o facuse nici Katherine. Oare de ce
are el ghinionul asta la femei ?
Cu ochii aproape in
lacrimi, o privi pana aceasta intra in cladire, apoi pleca, ratacind pe strazi,
absent...
sâmbătă, 28 iulie 2012
Thief Of Hearts Capitolul 15
Capitolul 15
- Ce vrei de la mine
? Arata-teee, striga Elena cu toata forta care i-a mai ramas, insa ca de
fiecare data nici un raspuns. Nici o aparitie, nimic.
Era tinuta
prizionera intr-o incapere ce semana foarte mult cu un cinematograf, desi nu
putea sa bage mana in foc, asemanarea coincidea foarte bine.
- Katherineeeee,
inca o incercare, inca un raspuns tacut. Legatura nodului de la stransoarea
mainiilor era mult prea bine legata si oricat de multe eforturi facu aceasta sa
le dezlege, fu in zadar.
Auzi un zgomot din
afara sali in care era ea si incepu sa tipe, sperand ca era vriun ingrijitor
sau oricine, nu conta. Incepuse sa isi piarda speranta, lasandu-se pe spate se
decise sa astepte pana acel cineva isi va face prezenta.
Monitorul imens care
o facuse pe Elena sa creada ca sala ii de cinematograf, acum se apinsese,
difuzand un filmulet ce acapara intreaga atentie a Elenei.
Filmul continea
parti intime ale ei cu Damon, detali peste detali, iar Elena nu stia ce sa
creada. Ii arata oare katherine ca din cauza asta ii aici ? Atat de imbecila
poate fi ? Se gandi Elena. Insa filmuletul ascundea cateva partii care nu avea
de-a face cu ei, sau cel putin nu cu ea. Imagini cu Katherine si Damon, razand
fericiti si sarutandu-se ? Elenei ii dadu instanataneu lacrimile, dar apoi se
gandi ca ar putea fi pe vremea cand ei doi erau impreuna, dar ii imposibil...
Katherine a disparut cu foarte mult timp in urma si chiar Damon i-a zis ca nu o
mai vazuse decat cand si-a facut aparitia in apartamentul lui, iar acestea
filmare parea a fi recenta.
- Ce vrei sa imi
spui prin toate astea ? Striga Elena acum nervoasa.
Urmara conversatii
intre Damon si Katherine, care ii rupse inima Elenei in doua. Conversati in
care Damon ii povestea lui Katherine cum era la pat, cum o prosteste ca o
iubeste si nu numai... Inima Elenei nu era ranita... moarta cred ca ar fi
cuvantul potrivit.
Traise intr-o
minciuna...Visase la ceva ce nu era cu adevarat al ei... Ii spunea ca il
iubeste, iar el probabil radea de ea. Lacrimile curgeau siroaie, simtea cum isi
pierdea cu firea, apoi lesina, filmul continuand sa ruleze.
................................................................................................................................................
- Unde ii, tarfa
nenorocita ? Damon se napusti asupra ei infigandu-i o tepusa aproape de inima,
exact cum facuse ea, insa el pusese si putin piper ca sa dea umpic de gust.
Folosise verbina, o floare frumos mirositoare, insa daunatoare pentru vampiri.
- Nu stiu despre ce
vorbesti, explica Katherine, scuipand sange.
- Elena, cum iti
spuna ? Ii infingea tepuse peste tepuse pana aceasta ceda.
- A plecat.. reusi
sa spuna.
- Cum adica a plecat
? Fu Damon confuz
- Scoate-mi te rog
tepusa si iti voi spune. Damon nu a stat pe ganduri si ii scoase tepusa,
aratand tot interesul pentru ceea ce avea sa ii spuna.
- Mi-a zis ca daca o
vei cauta, sa te duci la apartamentul ei. Katherine facea eforturi mari sa
vorbeasca, caci cu fiecare vorba scoasa scuipa sange, de multe ori inecandu-se.
Damon se uita la
Bonnie si la Filip cerandu-le parerea cu privirea.
- Merita sa
incercam, spuse Bonnie.
- Sunt de acord cu
ea, insa tarfa vine cu noi sa nu o mai pierdem din vizor. Replica Filip.
- Asa sa fie atunci.
Se ridica de jos,
apucand-o pe Katherine de brat, brutalizand-o si maltratand-o tot drumul pana
la apartamentul Elenei.
- Asteptati aici,
ordona Damon.
Isi folosi viteza
vampirica si intra direct pe geam, cauta in dormitoare, in bucatarie, baie
nimic. Ajunse in sufragerie si tot ce gasi a fost un bilet care il lasase Elena
la vedere.
" I-ati tarfa
si lasati-ma in pace. Nu incerca sa ma cauti, caci voi fi de negasit
" Semnat : Elena Gilbert.
Damon nu stia ce sa
creada, de ce ii lasase Elena un astfel de bilet ? De ce a plecat fara sa
vorbeasca cu el ? Ce se intamplase ? Erau atatea intrebari la care doar ea
putea raspundea sau...
- Katherineee, se
auzi vocea lui Damon inca de afara. Filip si Bonnie isi intoarse privirea si il
vazu pe Damon prin geamurile fumuri ale masini, venind furios si scotand
flacari pe narii.
Acesta deschise cu
brutalitate usa de la masina si o tarase pe Katherine afara ca un caine fara
stapan.
- Ce i-ai zis ? Ce
i-ai facut ? Intrebarile lui Damon nu se mai sfarseau, dar tot ce primi ca
raspuns a fost un " Nu stiu nimic "
- Tot ce stiu, ti-am
zis. Continua ea
Damon se prabusi
aproape de ea, simtind ca numai are putere. Se sprijini in maini si incepu sa
dea cu pumni in beton pana pielea mainii se despica si lasa siroaie de sange sa
curga.
Filip cobori din
masina, il ridica pe Damon si il baga in masina. Bonnie privea panicata toata
scena, apoi auzi un ordin din partea lui Filip sa intre in masina. Zis si
facut. Katherine ramase acolo, trantita pe betonul caldut cu un zambet de
triumf.
- Ti-am zis sa o
lasi. Zise ea privind masina indepartandu-se.
Masina lui Damon
alerga ca un jaguar pe soseaua asfaltata cu Filip ca sofer, Bonnie ca pasager
de dreapta si Damon in spatele banchetei coplesit de durere. Nu indrazni nici
unul dintre ei sa se intoarca sau sa ii se adreseze. Drumul pana la pensiune a
fost lung si tacut.
Dupa 1 an
Damon isi petrecuse
ultimul an retras de lume, regasindu-se prin desene si graffiti. Un hobby care
il avusese de cand era mic. Filip plecase nu dupa mult timp dupa ce se
intamplase faza cu Elena, insa Bonnie il vizita pe Damon frecvent, aducandu-i
vesti minore despre Elena. Era singurul motiv pentru care Damon o asculta si o
lasa sa vina in vizita, cu timpul imprietenindu-se.
- Damon...striga
Bonnie din sufrageria pensiuni.
- Aici, sus. Ii
raspunse Damon.
Bonnie urca scarile
aproape fugind, iar cand a ajuns in camera lui Damon, gafaia. Damon era acolo,
pe scaunul unde il vedea mereu, cu placa de lemn ca si catedra in fata lui si
cu un tablou care semna perfect cu chipul Elenei.
- Ce ai patit ? Se
intoarse Damon spre ea, vazand ca respira greu si nu isi gasea cuvintele.
- Ti-am...adus
ceva...si s-ar putea...sa fie destul de gros..lua o gura de aer si continua, de
data aceasta.
Damon se ridica de
pe scaun si inainta spre ea, invitand-o sa coboare in sufragerie, unde se
primesc de fapt musafiri.
- Spune.
- Am gasit-o. Zise
Bonnie dintr-o rasuflare.
- Pe Elena ? Chipul
acestuia incepuse sa prinda viata.
- Ii in Spania. La o
ruda indepartata, cred ca sunt verisoare de gradul doi. Continua Bonnie.
Inima lui Damon
incepuse din nou sa bata, sa prinda nu numai viata, ci si culoare. In sfarsit
avea sa afle cauza pentru care il parasise.
- Multumesc Bonnie.
Fericirea care o simtea il facuse atat de stangaci incat o prinse pe Bonnie in
brate si ii lasa un sarut pe frunte, multumindu-i ei cat si cerului pentru
vestiile aduse.
- Iau urmatorul
avion. Spuse Damon. Stii cumva adresa sau orasul ?
- Madrid, iar adresa
o am chiar aici, se cauta prin buzunare si scoase o bucata de hartie care
continea adresa Elenei.
- Esti cea mai tare,
Bonnie. Apoi pleca sus in camera lui. Avea bagaje de facut. Bonnie urca si ea si
il privea in timp ce zburda din colt in colt, aruncand haine in stanga si in
dreapta.
- Cred ca ar fi mai
prudent daca as veni cu tine. Spuse Bonnie in timp ce Damon aproape ca zbura
prin incapere.
- Nu ai timp de
facut bagaje, Bonnie.
- Voi suna la agentie
sa intreb de urmatorul zbor catre Madrid. Dupa cele spuse, Bonnie cobori in
sufragerie unde incepuse sa dea telefoane. Sunase la agentia, unde ii se
confirma ca zborul pleaca in patru ore si ca ii necesara venirea pasagerilor cu
doua ore inainte de decolare. Dupa ce inchise, formase numarul de acasa, prin
care o anunta pe bunica ei ca avea sa plece intr-o calatorie si nu stia cat
anume avea sa stea, insa sa nu isi faca griji, caci va fi bine.
- Zborul nostru
pleaca in patru ore, Damon.
- Perfect ! Exclama
Damon, continuand sa isi faca bagajul. Cat despre garderoba ta, Bonnie, isi
indrepta privirea spre ea, iti voi cumpara eu toate cele necesare.
- Multumesc. Te voi
astepta jos, imi voi prepara o cafea. Spuse Bonnie apoi pleca.
- Voi cobori si eu
imediat.
Thief Of Hearts Capitolul 14
Capitolul 14
Nu isi mai aducea
aminte cand fusese ultima oara cand il vazuse pe Damon. Se impacase greu cu
gandul ca trebuie sa stea separati, sa vorbeasca pe ascuns si sa se vada odata
pe saptamana. El fiind in Mystic Falls si ea in Georgia.
Elena era la birou
incercand sa puna cap la cap informatiile despre un caz care dupa parerea lui
Gaius ii sansa ei sa ajunga la Nine Live. Isi dorea acel post de cand ajunsese
cea mai buna, iar acum se temea ca il va pierde. Nu reusea nici cum sa se concentreze
la munca ei, gandurile o bantuiau si grijile o macinau. Nu mai avusese o clipa
linistita din seara cand ii vizitase Katherine.
- Blestemata sa fii.
- Imi cer scuze,
deranjez ? Cand auzi vocea secretarei ei isi dadu seama ca daduse glas
gandurilor.
- Nu Irina, intra.
Eu imi cer scuze. Zise Elena jenata de situatie.
In timp ce Irina
gasea un loc pentru aranjamentul de flori, Elena isi puse capul pe birou
declarandu-se epuizata.
- Ar trebui sa iti iei liber. Zilele astea ai
muncit dublu, iar acesta este rezultatul.
Elena asculta sfatul
Irinei, gandindu-se ca ii bine sa pastreze aparentele. Cand isi ridica capul,
Irina era in fata biroului cu un bilet in mana.
- Pentru tine.
- Ce este ?
- Biletul din
aranjamentul de trandafiri. Explica Irina aratand cu degetul in spre buchetul
imens de trandafiri.
Elena isi fixa
privirea in directia buchetului si nu ii veni sa creada ca un asemenea buchet,
unul de marimea aceluia trecuse neobservat, sau nu fu ea prea atenta. Intinse
mana dupa bilet si il deschise, afisandu-si cel mai frumos zambet, gandindu-se
ca era de la Damon
" Te astept
acasa. Te iubesc. D "
Si chiar de la Damon
era.
- Cred ca iti voi
asculta sfatul Irina si imi voi lua liber restul zilei. Incerca sa isi ascunda
entuziasmul si zambetul care tanjea sa se arate.
- Ma bucur ca esti
practica, ii facu Irina cu ochiul inainte de a iesi. Era femeie, ce Dumnezeu ?
Chiar nu trebuia sa ghicesti motivul pentru care Elena decise sa plece acasa.
Elena nu a stat pe
ganduri de doua ori ca isi si lua geanta si telefonul mobil de pe birou si
iesise din cladire alergand.
Ultima oara cand a
vorbit cu Damon ii spusese ca in curand vor fi din nou impreuna si ca
nenorocita de Katherine nu va mai trai ca sa vada asta. Era pe urmele ei de
ceva timp, dar aproape de fiecare data fara noroc. Probabil ca o gasise si
totul s-a terminat, se gandi Elena in timp ce conducea cu viteza in spre
apartamentul ei.
Cand incerca sa bage
cheile in iala de la usa, acestea ii cazu. Se apleca sa le ridice cu mainile
tremurande de emotie si la fel deschise si usa.
Sufrageria era
goala, ceea ce ii trimise Elenei fiori pe sirea spinari. Il striga, dar nu
raspunse nimeni. Elena scoase biletul din geanta si il reciti, gandindu-se ca
omise ceva din acesta, dar nu fusese asa. Continutul biletului nu se schimbase,
era identic cum si-l amintea.
Isi lasase geanta si
cheile pe sofaua din sufragerie si se duse spre dormitor, probabil adormise si
nu o auzise cand a intrat.
................................................................................................................................................
Trr, Trrr
Telefonul continua
sa sune, dar nu raspundea nimeni. Damon incepuse sa se alarmeze, incercase de
mai bine de trei ori sa o sune pe Elena, dar fara nici un rezultat.
Vroia doar sa ii
spuna ca maine avea sa vina sa o vada, ii era atat de dor de ea....
- Ce ai gasit ? O
voce ii intrerupse gandurile lui Damon care privea absent pe fereastra.
- Nu mare lucru,
doar o mica vrajitoare care refuza sa comunice, explica Damon fara sa isi
schimbe pozitia. Dar tu ?
- Cred ca am avut
umpic mai mult noroc decat tine. Flutura plicul din mana, reusind astfel sa ii
atraga atentia lui Damon.
Cand acesta il vazu,
se repezi si practic il smulse din mana.
- O adresa, explica
acesta.
- Esti o minune
Filip.
- Ma bucur ca ti-am
acaparat atentia. Damon avea obiceiul sa isi aleaga prieteni dupa asemanarea
sa. Nu trebuie sa ne referim tocmai la infatisare, nu ? Filip era un vampir in
varsta de 150 de ani, il cunoscuse pe Damon pe vremea cand inca cauta
informatii despre Katherine, ca acesta data de altfel, iar acesta se pricepea
de minune in a cauta astfel de informatii. Corpul acestuia era masiv, parul
castaniu si ochii de un verde combinat cu culoarea scoartei de copac. O
combinatie destul de draguta, incat sa ii ofere avantajul de a seduce fara
probleme orice femeie, lund cate putin din sarmul lui Damon.
- Sa mergem, zise
Damon dupa ce citi continutul plicului.
Cand au ajuns la
adresa corespunzatoare, acestia nu gasira decat o batranica care abea se mai
misca.
- La naiba. Striga
Damon dupa ce batranica inchise usa.
Aceasta le spusese
ce isi aducea aminte, avea unele momente in care uita cine era, dar era mai mult
ca evident ca aceasta fusese constransa, judecand dupa urmele de dinti de pe
gatul ei.
- Ne-am intors de
unde am plecat, zise Filip, in timp ce Damon injura printre dinti.
- O avem pe
vrajitoare....
- Cum adica o avem ?
Incerca Filip sa inteleaga.
- Sa mergem la
pensiune... Ii in pivnita de doua zile. Termina Damon de zis si porni spre
masina cu Filip dupa el.
Filip adora
momentele petrecute cu Damon. Facea ce facea si mereu era actiune unde era el,
iar acest lucru il motiva pe Filip sa il ajute, pe langa faptul ca erau
prieteni.
Ajunsi la pensiune,
acestia coborara scariile care duceau in pivnita unde era tinuta micuta
vrajitoare.
- Cum o vei face sa
vorbeasca, din moment ce nici macar numele ei nu ti-l spune. Fu curios Filip.
- De asta va depinde
viata ei. Ori vorbeste, ori moare. Din doua, una va alege sigur. Spuse Damon.
Filip doar il
aproba.
- Sa vedem... Cum
ziceai ca te cheama ? Damon acum era in fata usi care il despartea de
vrajitoare, privind printre gratiile acesteia.
Drept raspuns :
Nimic.
Damon deschise usa
furios ca nu spunea nimic si se repezi la ea luand-o de gat, apoi ii spuse :
- Vorbesti sau mori
? Ce alegi ?
- In locul tau mi-as
face griji pentru iubita ta, decat pentru mine.
Cand auzi acele
cuvinte, o obliga sa ii spuna la ce naiba se refera. Daca vorbea cu Elena putea
sta linistit, dar avand in vedere ca aceasta nu a raspuns la telefon isi facea
griji.
- Da-mi drumul si te
voi duce la ea.
- Te-ai gandit ca
asa o sa ma duci de nas, nu ? Desi avea vaga banuiala ca aceasta se folosea de
vechiul truc, totusi nu isi permitea sa puna chiar toate cuvintele ei la
indoiala.
- Elena Gilbert ii o
veche prietena de familie si nu voi incerca sa te pacalesc. Explica aceasta.
- Cum te numesti ?
Fu Damon curios inainte sa o i-a pe sus.
- Bonnie Bennet.
- Bonnie, deci. Ai
face bine sa nu incerci sa ma pacalesti. Cand Damon o lua pe sus, Filip se
amuza de scena aceea.
- Zimi ce stii.
Continua Damon, mergand cu ea pe umarul lui.
- Da-mi drumul. Tipa
Bonnie.
Damon se apleca si o
lasa pe picioarele ei.
- Stiu doar ca
Katherine stie de aranjamentul vostru.
- Ce aranjament ?
- Faptul ca nu v-ati
despartit si ca a-ti continuat sa va vedeti. Lucru care o infuriase si urma sa
o i-a pe Elena. Nu stiu daca a reusit, caci tu m-ai rapit si mai bagat in locul
acela odios. Bonnie era deja isterica, dar Damon nu o baga in sema, gandindu-se
ce sanse avea Katherine sa o i-a pe Elena.
Cand Damon fu
pregatit sa plece, Bonnie si Filip s-au oferit sa ajute, asa luandu-i pe
amandoi cu el. Nu avea incredere in Bonnie, dar nici nu pierdea nimic daca o
lua.
- Explica-mi cum
Elena ii o veche prietena de familie ? O intreba Damon pe Bonnie.
- Mamele noaste au
facut liceul impreuna. Erau cele mai bune prietene, zise Bonnie cu tristete,
motiv suficient sa nu permit nimanui sa se atinga de Elena, continua Bonnie
acum nervoasa si trista, gandindu-se ca mama ei a murit cu numele prietenei ei
pe buze.
- Vrei sa incepi cu
inceputul ? O privi Damon prin oglinda care batea spre bancheta din spatele
masini.
- Povestea mamei Elenei
se repeta... A fost indragostita de un vamipr. O fanatica nebuna, fascinata de
Danimir, asa il chema pe barbatul de care s-a indragostit mama Elenei, a
incercat de nenumarate ori sa o omoare pe aceasta. Mama mea, fiind cea mai buna
prietena a ei si vrajitoare, avea puterea de a omori pe nemernica, dar a ales
familia si a lasat-o pe Maria singura in toata povestea asta. Rezultatul a fost
moartea ambilor parinti ai lui Elena.
- Stai umpic... Vrei
sa spui ca mama Elenei s-a indragostit de acest Danimir, dupa ce a avut-o pe
Elena ?
- Da. Raspunse
Bonnie.
- Interesanta
poveste. Exclama Damon.
- Mamei mele,
continua Bonnie cu durere in glas, i-a parut rau pana in ultima clipa ca nu o
ajutase. A murit cu numele ei pe buze, rasufla adanc caci lacrimile amenintau
sa isi faca simtita prezenta. Asemanarea dintre Elena si Katherine, m-a bagat
in ceata. Am tinut legatura cu ea crezand ca ea este Elena Gilbert. Nemernica,
injura Bonnie ca pentru ea.
- Fi fara grija.
Cand voi pune mana pe ea, crede-ma, isi intoarse privirea spre ea, nu va ramane
nici o particica care sa se asemene cu Elena.
Thief Of Hearts Capitolul 13
Capitolul 13
Dupa ce au iesit de
la dus, Elena se indrepta direct spre sifonier de unde isi alesese o rochita
care nu a mai purtat-o niciodata, cu toate ca si-o cumparase cu cateva luni in
urma, nu gasise nici o ocazie ca sa o poarte. Insa azi, avea in sfarsit sa o poarte.
Purta o rochie
neagra, fara bretele si creponata in jos.
Ziua era insorita si
anunta stari energice. In acea zi totul parea sa fie in favoarea lor, pana si
Gaius intelesese motivul pentru care Elena lipsea si in ziua aceea de la lucru.
Entuziasmul si
fericirea Elenei era contagioasa, dandu-i si lui Damon o doza din toate
motivele de care se bucura ea.
Dupa ce au colindat
majoritatea locurilor frumoase din Georgia, se facu seara. Erau epuizati, insa
bucuria de a petrece cat mai mult timp impreuna fu de ajuns ca ei sa isi
continue seara. Au mers la cinema, unde se difuza un nou episod din Twilight,
un episod in care Damon nu facea altceva decat sa contazica modul vampiric pe
care il foloseau regizori, negand pana in cel mai mic detaliu ce tinea de vampiri.
Dupa terminarea
filmului, Elenei ii venise o idee destul de nebuna pentru monotonia ei. Din
senin ii venise cheful de a dansa, de a asculta muzica la maxim si de a isi
petrece inca o seara desfranata, cuvantul folosit de Damon dupa intamplarea de
la bar cand se cunoscuse.
- O idee plauzibila.
Declara Damon.
- Imi schimbi pana
si modul de a trai. Zise Elena lingusindu-se pe langa el.
Distractia era in
toi, iar cei doi nu facusera altceva decat sa isi comande de baut si sa danseze
pe fiecare melodie posibila. Ca era pe gustul lor sau ca stiau sa danseze pe ea
sau nu, in momentul acela nu conta deloc. S-au lasat dusi de val pana dimineata
cand Elena deja dadea semne ca se imbatase. Era atat de beata incat nu doar ca
arata mult mai dragut, era atat de simpatica, de distracitva si de amuzanta
incat primul gand ce ii trecu lui Damon prin cap, fu : Sa ii puna bautura si in
apa.
In timp ce continua
sa conduca spre apartamentul lui Elena, aceasta adormi bustean pe scaunul
pasagerului din dreapta. De cate ori o privise, simtea cum inima o lua la
galop, cum peste noapte, intreaga lui lume se schimbase in cel mai bun mod
posibil.
A carat-o in brate
pana in dormitor, unde o schimba de rochita si o lasa se odihneasca pana cauta
el ceva de baut, pentru ca apa nu se cuvinea sa bea dupa ce consuma alcool.
Efectul ii devastator, se gandi el.
- Credeam ca o doza
de adevar o va indeparta de tine. Vocea care rasuna acum in incaperea pe care
el o credea goala, ii trimise fiori pe sirea spinari. Mirosul ii fu cunoscut si
nu era nevoie sa se intoarca ca sa detecteze persoana.
- Iar eu credeam ca
ai disparut pentru totdeauna. Replica Damon, simtind ca tot corpul ii tremura
de nervi.
- M-am saturat de
jocul asta, Damon. Zise ea.
- Joc ? Credeam ca
iti place sa te joci.
- Daca nu vei pune
capat acestei romante, ea.. va muri, Damon. Ochii ei trada gelozia si invidia.
- Sau vei muri tu.
Nu apucase sa isi termine propozitia ca era deja in gatul ei, atarnand-o de
perete.
Katherine era mult
mai batrana si mai puternica decat el si fu nevoie doar de o manevra, care ea o
adora, ca sa se elibereze din stransoarea lui. Il lovi cu genunchiul in
testicule si ii prinse bratul la spate in timp ce rupea piciorul de la masuta
care tinea telefonul si il infripse aproape de inima.
- Data viitoare nu
voi rata, iti garantez. Nu ma cauta ca ma vei gasi. Se ridica triumfatoare si
privi in urma inainte sa dispara ca prin minune.
Zgomotele produse de
lupta lor, o trezise pe Elena, desi puteai jura ca nici daca o mutai cu tot cu
pat nu avea sa se trezeasca pana a doua zi, cu o mahmureala pe cinste.
- Damon... pasi ei
erau inceti si clatinati. Incerca sa mearga sprijinandu-se de tot ce apuca.
SImtea cum intreaga camera se invartea cu ea, dar nu renunta si inainta pana in
sufragerie unde il vazu pe Damon cazut la pamant cu tapusa in inima.
Socul pe care il
primise era ca unul electric. Inima statea sa ii cedeze, simtea cum sangele ii
se scurge si statea sa lesine. Fu nevoie de un efort enorm din partea ei ca sa
ajunga cat de repede poate unde era Damon.
- Damon, te rog
raspunde-mi... Striga Elena cu lacrimi in ochii. Se uita disperata la chipul
celui iubit si la lemnul care era in pieptul lui. Nu stia sigur daca era o
decizie buna sa il scoata, dar totusi o facuse, rugandu-se ca acesta sa
supravietuiasca.
Damon dadea semne ca
isi revine, iar Elena se mai calma. Cand in sfarsit isi deschisese ochii si
reusi sa o priveasca nu putu decat sa zica numele lui Katherine. Numele
pronuntat de el o baga pe Elena in ceata, dar nu bagase de seama si il intreba
:
- Zimi te rog ce
trebuie sa fac ca sa iti revi ? Esti vampir, continua Elena, nu ar trebui sa fi
vindecat deja ?
- Pentru asta ii
nevoie de alimentatie, zise Damon cu dinti inclestati de durere.
In timp ce Elena se
gandea de unde sa faca rost de sange, acesta isi pieduse din nou cunostinta,
iar primul gest care il facu Elena a fost sa ii puna incheietura ei la gura,
rugandu-l sa bea.
Nu i-a fost usor sa
il convinga, tiinand cont ca fusese si inconstient, dar pana la urma ceda in
fata dureri si lua sangele Elenei atat cat sa ii vindece rana si sa ii
amortizeze durerea.
- Ce s-a intamplat ?
Betia Elenei disparuse datorita socului care il avuse cand il vazu pe Damon
aproape mort.
- Katherine s-a intamplat.
Zise el, nervos.
Elena isi daduse
ochii peste cap si intelesese acum de ce a pomenit-o pe Katherine in momentele
de agonie.
Damon ii lua mainile
Elenei intre ale lui si o forta sa il privieasca.
- Iti jur ca nimeni
si nimic nu iti va face rau, isi lasa privirea in pamant si continua, nu atata
timp cat eu traiesc.
- Ce a vrut ? Elena
simtea cum sangele ii clocotea de furie. Intelesese ca era ceva grav, daca
Damon se gandea sa o apere cu pretul vietii lui.
- Ca noi doi sa
punem punct. Aproape ca isi forta gura sa scoata acele cuvinte.
- Poftim ? Sari
Elena ca arsa. Cine se crede ? Cum isi permite ? Tipetele ei se auzeau acum in
tot apartamentul.
- Elena, asculta-ma.
Se asezara amandoi si Elena continua sa il priveasca in timp ce acesta se
gandea la ce avea sa ii spuna.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)