Thief Of Hearts
Capitolul 3
- Buna, o cafea va rog. Cea mai strong.
- Doriti si lapte ?
- Va rog.
In timp ce astepta prepararea cafelei, studia barul parca din temeli. Privirea ii se oprise pe barbatul de langa ea, era acelasi care il descrisese lui Gaius la telefon. Putea sa puna pariu ca plecase deja, dar avand in vedere circumstantele cu singuranta avea sa piarda pariul.
Cand il vasuse intrand pe usa ii s-a parut un barbat care dupa parerea ei, nu detinea nimic iesit din comun, insa acum ca are ocazia sa il vada de indeaproape, era ceva in el ce ii trezea interesul, asa ca zise :
- Nu e prea devreme sa bei ?
Barbatul s-a intors spre ea cu o privire agera de parca avea sa o omoare din priviri, apoi facu roata imprejur cu privirea, aceasta oprindu-se tot la ea.
- Devreme ? Cred ca glumesti. Sunt treaz de 3 zile si 2 nopti, chiar nu imi mai dau seama daca pentru mine sau pentru tine ii prea devreme.
Tonul pe care l-a folosit a lasat-o pe Elena fara glas, dandu-si seama ca barbatul nu era in toane deloc bune, a decis sa isi savureze cafeaua discutand la telefon cu o perosana mult mai agreabila decat cea de langa ea.
- Evident, bunele maniere le-ai lasat acasa inainte sa vi aici. Acum te rog frumos sa ma scuzi. Isi luase cafeaua de pe tejghea unde o lasase caserita, urmand drumul care o ducea la telefonul care ii cauza atata greata. Formand un numar care potrivit actiunilor ei, il stia pe din cap.
Joshua Melvin muncea la fel de mult ca si ea. Pentru ca urma sa plece a doua zi devreme, Elena isi zise ca el era la birou, ca sa-si puna lucrurile in oridine inainte de plecare. Avusese dreptate. Joshua raspunse la telefon la al doilea apel.
- Esti platit pentru ore suplimentare ? il tachina ea.
- Elena ? Buna. Ma bucur ca m-ai sunat.
- Ziua de munca s-a terminat demult. Ma temeam ca n-o sa te mai prind.
- Raspund din reflex. Unde esti ?
- Mystic Falls. tonul vociei ei era alarmant
- E totul bine ? Ai vriun necaz cu masina sau ceva ?
- Nu, totul e ok. Te-am sunat din doua motive. Primul, pentru ca mi-e dor de tine.
- Dar m-ai vazut aseara.
- Da, dar pentru scurta vreme si ziua de azi a fost lunga. Apoi, te-am sunat sa iti amintesc sa
iti pui costumul de baie in bagaje. Jacuzzi de la complex este pentru uzul locatarilor.
Dupa o scurta pauza, el spuse:
- Da, e bine ca m-ai sunat. Trebuia sa vorbesc cu tine.
Ceva din vocea lui o facuse sa nu se astepte la ceva bun. Elena astepta ca el sa continue.
- Te-as fi putut suna pe mobil azi, dar nu aveam curaj sa iti spun... De fapt... Imi pare atat de rau. Nici nu iti poti imagina cat de rau imi pare. Elena privea fix gaurile multiple facute in pereti care inconjurau peretii telefonului public. Privi atat de intens, fara sa clipeasca, incat gaurile incepura sa se suprapuna.
- Din pacate nu pot sa plec maine.
Elena isi tinu rasuflarea, apoi expira adanc, usurata. Schimbarea lui de plan era in favoarea ei si ii reducea din sentimentul de vinovatie. Inainte ca ea sa spuna ceva, Joshua continua :
- Stiu cat de mult ai asteptat aceasta calatorie. La fel ca si mine, se grabi el sa adauge.
- Lasa numai fi suparat, Joshua. Adevarul este ca te-am sunat sa-ti spun ca si eu am nevoie de inca cateva zile sa ajung. Asa ca nu ma deranjeaza o scurta amanare. Am putea sa ne intalnim, sa zicem marti si nu maine ?
- Nu intelegi, Elena . Numai putem pleca impreuna deloc. Gaurele se suprapusera din nou.
- Ah, inteleg. Ce pacat. Ei..
- Am avut probleme. Nevasta-mea a gasit biletul de avion si...
- Scuze, repeta te rog, ca n-am inteles.
- Am spus ca nevasta-mea a gasit...
- Esti insurat ?
- Aaa.. Da. Credeam ca stii.
- N-am stiut. Muschii fetei ii se incordara. Nu ti-a trecut deloc prin minte sa imi spui de doamna Melvin.
- Pentru ca sotia mea nu are nici o legatura cu tine, cu noi. De fapt, numai am o casatorie adevarata de multa vreme. O sa-ti explic cum stau lucrurile si o sa intelegi.
- Esti insurat. De data asta era o afirmatie, numai o intrebare.
- Elena, asculta-ma...
- Nu, nu. Nu te ascult, Joshua. Inchid telefonul, nenorocitule !
Elena mai tinu o vreme receptorul pana sa il atarne din nou in furca, acel receptor de care ii fusese scarba sa se atinga acum zece minute in urma. Se sprijini de telefon cu fruntea de metalul perforat, si continua sa tina strans receptorul in mana.
Insurat. Totul era prea frumos ca sa fi fost adevarat, iar el era intr-adevar frumos.
Joshua Melvin cel aratos, musculos, prietenos, inteligent, sarmant, plin de succes si de bani, era insurat . Daca sotia lui nu ii gasea biletul, Elena ar fi avut o relatie cu un barbat insurat. Se chinuia sa nu vomite si a avut nevoie de ceva timp ca sa-ti revina.
Marturisirea lui Joshua o socase. Apoi o cuprinse furia. Se simtea ranita, dar, mai mult decat orice, era suparata ca fusese atat de naiva si de credula. Cu atat mai mult nu avea sa ii permita ticalosului sa ii strice concediul. Se hotarase ca avea sa fie in Mystic Falls.
Dupa intunericul din hol, lumina fluorescenta din magazin parea anormal de puternica. Tanarul fara maniere plecase, batraneii se uitau prin niste reviste, iar cei doi mexicani mancau si discutau linistiti.
Elena simti privirile lor, cand trecu pe langa ei in drum spre frigider. Unul ii spuse ceva celuilalt si ambi izbucnira in ras. Era usor de imaginat de tip de comentariu facuse. Din fericire pentru ea, spaniola ei era mult prea slaba.
Elena deschise frigiderul si alesese o bere, nu ii statea in caracter sa isi inece amarul, dar ocazia merita. Ajunsa la bar, s-a asezat destul de confortabil punandu-si berea pe tejghea se gandea ca acest concediu avea sa fie mai lung decat se asteptase.
Dupa cateva berii, Elena se simtea destul de ametita, insa cu toate astea judecata inca ii era limpede. Hotarase ca va mai ramane incercand sa isi distraga atentia de la tot ce se intamplase, doar gandul ca ar putea fi intr-o camera de hotel, singura si prada ganduriilor o dezgusta. Simtea nevoia sa faca ceva ce numai facuse pana acum.
- Ma pot alatura si eu ? vocea de barbat din spatele ei o sperie.
- De ce as fi asa amabila ? vazand cu ochii ei perechea de ochii albastri, intalniti si adineaori, isi dresa glasul si pozitia abordata care cu siguranta nu ar fi favorizat nici o fata la statura si educatia ei.
- Poate daca ti-as spune ca mi-am luat bunele maniere cu mine ? a ras el, facandu-i semn caseritei.
- Atunci cred ca ar trebui sa incepem prin a ne prezenta... Elena Gilbert, cu un gest de strangere de mainii, Damon i-a facut cu ochiul apoi a spus :
- Damon Salvatore.
- Salvatore ? Esti cumva ruda cu Stefan Salvatore ? ochii Elenei s-au marit de marimea unei cepe, iar urechiile parca erau mai ciulite decat de obicei.
- Ihh. Si tu ? degustat de intrebarea ei, a dat paharul de wisky peste cap. Si-a luat privirea din paharul gol indreptandu-o spre ea. Ce zici daca ne-am petrece o seara placuta ?
- Preferi sa iti raspund la ambele intrebari sau doar la ultima ? amuzata de reactia lui a ales
sa lase informatiile pe mai tarziu. Era in concediu, de ce naiba sa nu profite ? Cand se va termina vacanta, o sa aibe destule batai de cap.
- As prefera sa o punem in aplicare ! era pentru a doua oara cand ii facea cu ochiul, facand ca interesul Elenei sa se amplifice. Acuma ca avusese sansa sa vorbeasca cu el, il gasea mai atragator decat ulimele doua dati.
Dupa inca cateva randuri, Elena simtea ca ii tremurau picioarele. Era o senzatie necunoscuta pana acum, dar nu ii displacea. Era chiar ridicol sa iti displaca fiind si in compania de care beneficea ea. Nu avea de ce sa se planga, asa ca dispozitia buna avea sa tina poate pana dimineata.
marți, 17 aprilie 2012
luni, 16 aprilie 2012
Thief Of Hearts Capitolul 2
Capitolul 2
Elena tinea receptorul telefonului public intre varfuriile degetelor, scarbita de jegul care-l acoperea.
- Ei, Gaius. Am ajuns. Imi dai reportajul ala sau nu ?
Gaius nu se lasa prea usor.
- Si planurile tale de vacanta ?
- Sunt in vacanta !
- Mda.
- Sunt in vacanta ! Nu renunt la saptamana de concediu. Doar ca o mai aman putin.
- Si ce zice noul tau iubit ?
- Ti-am mai spus de o mie de ori ca nu exista nici un nou iubit.
El rase ragusit, un ras de fumator inrait, stia prea bine ca ea minte si ca stie ca el el n-o crede.
- Ai caietul deschis ?
- Aaa, da.
Daca receptoul acela era plin de microbi, probabil ca acum migrasera pe ea. Resemnata, si-l puse pe umar si il tinu cu obrazul, pentru a scoate din geanta un carnetel si un pix, pe care le aseza pe mica tejghea metalica de sub telefonul atarnat pe perete.
- Spune !
- Numele tanarului este Mak Yarbor, incepu Gaius.
-
- Este in ultimul an de liceu, ca si fica lui Salvatore. Nu va absolvi cu laude, dar se pare ca e un student de nota 8. Nu a avut nici un fel de probleme pana acum. A iesit din biroul dirrectoarei, apoi a plecat din parcarea liceului cu Toyota lui impreuna cu Sara Salvatore, pasager in fata.
- Copilul lui Stefan Salvatore ?
- Singurul lui copil .
- Se ocupa si FBI de caz ?
- FBI, politie, toti ce poarta uniforma si insigne se ocupa de cazul asta.
Elena avu nevoie de cateva clipe ca sa proceseze amplitudinea acestei stiri. Micul hol in care era amplasat telefonul ducea la toaletele publice. Pe hol Elena il observa pe barbatul aratos care tocmai intra in magazin. Era inalt, suplu si avea un aer destul de incarcat. Acesta o salutase pe casiera, al carei par incretit de un permanent prost era vopsit intr-o noanta oribila de ocru. In apropierea lui Elena se afla un cuplu de batranei in cautare de suvenire, care nu se grabeau sa se intoarca la rulota lor. Elena presupunea ca rulota stationata apartinea acestora. Doamna citea ingredientele continutului unui borcan aflat pe raft. Elena o auzi exprimandu-si uimirea :
- Ardei iuti in aspic. Dumnezeule !
Cei doi se apropiara de Elena, indreptandu-se fiecare catre toaleta corespunzatoare.
- Sa nu stai mult, Julia, spuse batranul. Avea picioarele albe, subtiri, fara par si arata caraghios in pantaloni scurti kaki si in incaltariile cu talpile groase.
- Tu vezi-ti de treaba ta, replica batranica si cand trecu pe langa Elena ii facu acesteia cu ochiul in sens ca " noi suntem mai destepte decat barbatii acestia ". Intr-o alta situatie Elena i-ar fi considerat pe batranei simpatici, dar acum citea cu atentie tot ce notase, aproape cuvant cu cuvant, din ceea ce ii spusese Gaius.
- Ai spus " pasager in fata " . Ciudat cand vine vorba de rapire, Gaius.
- Poti sa pastrezi un secret ? Gaius cobori vocea mult. Sunt terminat daca se afla ceva inainte de urmatorul nostru buletin de stiri. Suntem inaintea tuturor celorlalte canale de televiziune si ziare din stat.
- Cui as putea sa spun, Gaius ? Langa mine am un tanar care-si cumpara wisky, doi batrani din alt stat, presupun dupa accent, si doi mexicani care nu vorbesc engleza. Cei doi mexicani intrasera intre timp in magazin si vorbeau spaniola, in timp ce-si incalzeau niste burrito intr-un cuptor de microunde. Gaius spuse :
- Lara...
- Lara ? Ea a primit reportajul ?
- Tu esti in concediu, ai uitat ?
- Intr-un concediu pe care m-ai fortat sa il iau ! spuse Elena rastit
Lara Davison, o reporterita al dracului de buna, era rivala ei. Pe Elena o deranja faptul ca Gaius ii daduse Larei un reportaj care defapt trebuia sa fie al ei. Cel putin asa vedea ea lucrurile.
- Vrei sa ma asculti sau nu ? o intreaba Gaius artagos.
- Spune .
- Lara i-a luat un interviu celui mai bune prietene a Sarei Salvatore in dupa-amiaza asta. Acum tine-te bine: fata este gravida cu copilul lui Mak Yarbor, in opt luni. Au tinut secret sarcina.
- Glumesti ! Si familia Salvatore nu a aflat ?
- Din spusele prietenei Sarei, nimeni nu a aflat. Pana aseara. Cei doi le-a dat vestea tatalui si unchiului ei, iar Stefan Salvatore a innebunit de furie.
Mintea lui Elena o luase inainte, completand necunoscutele.
- Asadar,nu este o rapire . Este o poveste moderna gen Romeo si Julieta ?
- N-am spus asta.
- Dar...?
- Dar asta este si parerea mea. O parere a prietenei si confidentei Sarei Salvatore. Ea pretinde ca Mak este innebunit dupa Sara si ca nu i-ar face nici un rau. Spunea ca Stefan Salvatore lupta de un an impotriva acestei relatii: nimeni nu este suficient de bun pentru fiica lui , sunt prea tineri sa stie ce vor, trebuie sa termine liceul si etcetera. Cred ca intelegi cum stau lucrurile.
- Da
Elena intelegea foarte bine, mai ales ca nu Elena Gilbert se afla in mijlocul situatiei ci Lara Davison. Drace !
Tocmai acum si-a gasit momentul sa plece in concediu ?
- Ma intorc deseara, Gaius !
- Nu !
- Incep sa cred ca m-ai trimis in calatoria asta pentru a ma impiedica sa ma intorc.
- Nu e adevarat. Asculta-ma, Elena. Reportajul este deja repartizat. Bily se ocupa de partea juridica, iar
Lara de prieteni, profesori si familie. Mike aproape ca s-a mutat in casa familiei Salvatore, asadar va fi prezent, in caz ca apare vriun mesaj cu cerere de rascumparare, lucru de care ma indoiesc. Mai mult, probabil ca acesti tineri isi vor face aparitia inainte a a ajunge tu in Georgia.
- Atunci ce dracului caut eu aici ?
- Asculta, suiera Gaius. I-ati concediul ala, Elena. Bucura-te de o saptamana numai pentru tine, fara telefoane, blituti, interviuri si una alta.
- Ii meseria care mi-am ales-o, Gaius.
- Si crede-ma, spune multe despre tine, avand in vedere ca esti si cea mai buna. Pleaca in concediu si cand vei reveni, intoarcerea ta va fi triumfala, te asigur.
Elena vazu ca numai avea nici o sansa la acel reportaj, cu o urma de tristete in glas si privire, se resemna sa ii cedeze reportajul Larei Davison.
- Iti voi aminti de aceasta conversatie, Gaius.
- Sunt sigur. Acum ai grija de tine si de noul tau iubitel. spuse Gaius inainte de a inchide telefonul, razandu-i in nas.
- La naiba... vruse sa contiune conversatia, dar tonul telefonul anunta terminarea conversatiei. Lucru care o infurie si mai tare pe Elena. Puse receptorul telefonului jos. S-a dus la casiera pentru ceva cu cofeina, apoi avea sa mai dea un telefon.Am auzit asta la radio.
vineri, 13 aprilie 2012
Hello Girl :x
Îmi pare rău ca nu am postat din ficul Love With A Stranger. Numai am inspiraţie în ceea ce îl priveşte si cred ca va mai dura pană voi continua povestea. Însă vin cu un fic nou nouţ care sper din suflet sa va placă.
Va doresc un paste fericit, plin de iepurasi si cadouri care sa va impodobeasca sufletele si fie ca Învierea Domnului sa aducă în casa fiecăruia dintre voi căldură, intelepciune, dragoste, sanatate si multă dar multă fericire.
Va pup :*:*:*
Va doresc un paste fericit, plin de iepurasi si cadouri care sa va impodobeasca sufletele si fie ca Învierea Domnului sa aducă în casa fiecăruia dintre voi căldură, intelepciune, dragoste, sanatate si multă dar multă fericire.
Va pup :*:*:*
Thief Of Hearts
Thief Of Hearts
Capitolul 1
Capitolul 1
Tocmai am auzit ştirile la radio din maşina, spuse Elena Gilbert cînd Gaius răspunse la telefon.
Elena începuse discutia ia fără politeturi inutile. Nu avea nevoie de nici o alta introducere, iar Gaius, probabil aştepta telefonul ei.
- Tu eşti, Elena ? Cum e în concediu ? întreabă el preferînd-se mirat.
Concediul ei incepuse chiar în acea dimineaţa, după ce plecase de la Georigia si se îndrepta spre vest de auto strada. În drum se oprise ca sa-si vadă mătuşa, care locuia de aproape cinci ani într-un cămin de bătrîni. Mătuşa Patricia era o femeie înaltă si tunata, cu un simt al umorului bine dezvoltat, amatoare de picnicuri cu costita la gratar si meciuri de baseball in parc.
Astazi macasera impreuna niste crochete de peste, mazare din conserva si se uitara la un film de acţiune draguţ pentru ea, Elenei nu îi plăceau filmele care exagerau cu sîngele si cu ficţiunea, dar a insotit-o pe mătuşa ei prefacandu-se încîntată la sfarsitul filmului Dany The Dog.
- Mătuşa pot face ceva pentru tine cat timp sunt aici ? Eu ştiu, sa îţi scriu o scrisoare sau sa îţi cumpăr o revista ? ea îi zambi cu tristeţe si îi mulţumise ca a venit sa o vadă, după care fusese dusă la culcare, ca un copil, de către o asistenta.
Elena iesise din cămin si inspirase aerul rece al Georgiei, dornică sa scape de senzaţia apăsătoare de la cămin. Se simtea uşurată ca îşi indeplinise obligatia de familie. Ca sa-si alunge remuşcările, se gîndea la concediu.
În maşina pornise caldura si caută un post care sa difuzeze si alta muzica decat country.
- O sa mă distrez de minune. O sa-mi priasca concediul. Mă bucur ca am luat aceasta decizie. Acest dialog intern o ajuta sa se convinga pe sine ca vacanţa era un lucru bun. Înainte de concediu, se gandea la aceasta plecare ca la un laxativ amar.
Conducea în mod automat, gandurile ii zburau, radioul era doar un zgomot de fundal. Cand auzi stirile, totul lua viteza- masina, pulsul lui Elena si mintea ei.
Scotoci grabita prin geanta, scoase telefonul mobil si il suna pe Gaius pe linia directa. Intra direct in subiect, fara vorbe de prisos.
- Da-mi detalii.
- Ce spun la radio ?
- Ca fiica adoptiva a lui Stefan Salvatore a fost rapita, de un elev de liceu.
- Pai, cam asta-i povestea, ii confirma Gaius.
- Poate asta e povestea, dar eu vreau detalii.
- Esti in concediu, Elena.
- Renunt la concediu. Intorc la urmatoarea iesire de pe autostrada. Elena se uita la ceasul de pe bord. Ajuns acolo la...
- Stai umpic. Unde esti acum ?
- Cam la optzeci de kilometri de Georgia.
- Hmm.
- Ce e, Gaius ? Isi simtise palmele umede. Stomacul i se stranse, senzatia pe care o avea ori de cate ori mirosea o poveste de senzatie. Acel flux de adrenalina era de neconfundat.
- Te duci spre Mystic Falls, nu ?
- Da.
- Nu las-o balta. Nu e cazul sa preiei reportajul asta, Elena. O sa te incurce prea tare.
Gaius o testa si ea era constienta de intentia lui, insa in clipa aceea nu-i pasa. Vroia reportajul asta. Rapirea fiicei lui Stefan Salvatore era o stire foarte mare si avea toate sansele sa devina senzationala.
- Nu-mi pasa, spune-mi unde sa ma duc.
- Bine, zise el pe un ton nevinovat, daca insisti.
- Isist !
- O.K. Nu departe de unde esti tu, Mystic Falls ii destinatia ta.
Proptise volanul cu un genunchi, tinea telefonul cu stanga si nota cu dreapta toate informatiile. Mintea ei zbura. Pasiunea pentru meseria ei era mai puternica decat nevoie de odihna. Gandul la serile placute intr-un balansoar, pe o veranda, spulberat de agitatia caracteristica, interviuri, blituri.
Dar se pripea, ii lipseau amanuntele importante. Cand ii ceru aceste date, Gaius o refuza :
- Nu acum, Elena. Sunt foarte ocupat, iar tu ai de condus destul. Cand ajungi acolo, o sa-ti dau mai multe amanunte.
Frustrata si enervata pentru ca Gaius era atat de zgarcit cu amanuntele, ea il intreba:
- Care spuneai ca este numele orasului ?
- Mystic Falls.
marți, 3 aprilie 2012
Feelings consumed
- Dansezi ? in momentul cand m-am intors, ochii mei s-au invit de o pereche de ochii, albastri ca cerul. Frumusetea lui era coplesitoare, una care iti acapara toata atentia. Parul negru ca abanosul, o inaltime de 1,80 si niste buze care te invita sa le saruti.
- Elena Gilbert, am intins mana amabila.
- Damon Salvatore ! a raspuns el cu o voce sexi, defapt cea mai sexi voce care am auzit-o vriodata.
- Imi pare bine... am ramas uitandu-ma la el fara sa scot nici o vorba.
- La fel si mie, Elena ! Deci, imi acorzi acest dans ? avea un mod de a se exprima si de a vorbi aparte.
- Sigur !
L-am urmat, uitandu-ma la mainiile noastre cat de bine se potriveau, pareau facute una pentru cealalta. Era o melodie frumoasa cantata de Massari- Rush The Floor, deabea incepuse cand m-am trezit lipita de corpul lui Damon, uitandu-se insistent la mine, facandu-mi intregul corp sa vibreze de emotie. Nu imi statea in caracter timiditatea, din contra. Asa ca am preferat sa iau atitudine, fiind pe teritoriul meu, aveam sa castig.
- Dansezi foarte bine ! mi-a soptit el l-a ureche.
- Multumesc si tu la fel. i-am raspuns incercand sa par cat de normal puteam, desi imi era greu sa recunosc, barbatul acesta imi intimida orice parte a corpului si a mintii. Imi era destul de greu sa par nonsalata in preajma lui.
- Dupa acest cantec ma voi opri, daca nu te deranjeaza. mi-a zis el luandu-mi mana intr-a lui. Era destul de corect, nu ? Adica aveam deja cateva melodii dansate si sincer, eram si eu umpic obosita.
- Nici o problema. am zis eu simtind cealalta mana a lui pe spatele meu, semn ca as putea si eu foarte bine sa imi odihnesc mainiile in jurul gatului lui...ascultand melodia " When I Look At You ".
- O melodie foarte reusita, am zis eu incercand sa deschid un subiect de conversatie, nu faceam altceva decat sa ne privim de parca ne-am devora.
- Nu ii genul meu de muzica, dar cred ca este frumoasa . era absolut incredibil de frumos si de seducator, iar modul de a vorbii era atat de subtil si de bine calculat incat iti dadea impresia ca stateai de vorba cu un om de afaceri.
- Ce fel de muzica asculti ? imi era teama de raspunsul lui. Era atat de misterios incat nu te puteai astepta la ceva neobisnuit din partea lui.
- Ascult foarte rar muzica, iar cand o fac iti pot garanta ca nu ii muzica de genul acesta. Se poate spune ca ii muzica veche, mult prea veche pentru tineretul din ziua de azi. mi-a raspuns zambindu-mi ca un copil, dezvelindu-si dantura perfecta.
- Dar tu ce fel de muzica asculti ?
- Muzica din acesta discoteca cred ca ma caracterizeaza. Un gen de hip-hop si house. eram mandra de genul de muzica pe care il ascultam. Dansam de la varsta de 5 ani, parintii mei au luat-o ca pe un talent si m-au dat la dansuri.
- Vi des aici ?
- Nu pe cat as vrea, dar nu ma pot plange. Dansul ma elibereaza, iar de cate ori am ocazia, evadez umpic din lumea reala, pentru a ma refugia in dans si muzica.
- Reusesti mereu sa o faci ?
- Sa evadez ? Da !
Damon PVD
Cand s-a termnat melodia, ultima promisa din acea seara, m-am aplecat usor sa o sarut pe obraz.
- Mi-a parut bine sa te cunosc, Elena. ceea ce chiar era adevarat, trecuse ceva timp de cand nu m-am mai simtit asa de bine in compania unei femei.
- La fel si mie, Damon ! si-a pus un deget pe buzele mele, trasandu-le conturul cu o grija si o atentie impecabila, apoi s-a ridicat pe varfuriile picioarelor lasandu-mi un mic sarut si a plecat .
Gestul ei m-a lasat fara cuvinte, ramanand pe loc, uitandu-ma la ea cum se indrepta spre micul ei grup de prietenii.
- Ti-a acaparat atentia, fratioare ? mana lui batandu-ma peste umar in batjocura.
- Este uimitor de seducatoare si de frumoasa. am ramas uitandu-ma la ea aproximativ un minut.
- Ii o pustoaica ca oricare alta, hai sa mergem Damon. Vreau sa merg la vanatoare... l-am urmat pana la iesirea din discoteca.
- Stefan, eu ma intorc acasa. am zis eu dandu-mi seama ca simteam nevoia sa fiu singur.
- Esti in regula, Damon ? s-a apropiat de mine, uitandu-se ingrijorat la decaderea mea. O decadere care amentinta sa nu ma mai lase.
- Sunt ok, Stefan, dar nu am chef de vanatoare. Nu iti fa griji, voi fi bine. am plecat spre masina mea rostind un " Ai grija de tine " doar pentru el.
M-am urcat in masina, singura iubire pe care ma bazam ca nu ma va lasa niciodata.
Am mers la poligon sa fac cateva raliurii, o pasiune de cand eram adolescent. A fost o adevarata placere sa o cunosc pe Elena, mi-a amintit de pasiuniile mele si de cum ma recreeam in vremuriile bune.
Sper surprinderea mea la poligon mai erau cateva masinii sport, se intreceau si faceau tot felul de raliurii, pentru un moment am zambit aducandu-mi aminte de micutul meu grup din liceu, dar imediat mi s-a sters zambetul aducandu-mi aminte si de fata care m-a marcat.
- Buna, am zis tare micutului grup.
- Buna, Damon ! s-a auzit o voce feminina din spatele unor baietii care se uitau mirati la mine.
Dandu-se la o parte, am vazut o fata familiara. Era Elena...
- Nu-mi spune... Si asta ii o pasiune si un refugiu ? am intrebat-o, mergand sigur si incet spre ea, zambindu-i, am sarutat-o pe obraz.
- Dragut parfumul ! am zis inhaland placut mirosul.
- Nu folosesc parfum... a zis ea, usor amuzata.
- Mai bine, mirosul tau ii foarte placut. i-am facut cu ochiul si am aruncat o privire in jur incercand sa imi dau seama care dintre masiniile sport era a ei, dar privirea mi s-a intepenit pe o fata cu parul blond, imi parea atat de familiara prezenta ei, dar era cu spatele si nu imi puteam da seama daca chiar o cunosteam.
- Deci, Damon... raliurii ? am auzit vocea lui Elena din spatele meu.
- O veche pasiune, daca se poate spune asa. am zis eu intorcandu-ma spre ea.
- Damon ?... Damon Salvatore ?
Era ceva in vocea acea ce imi bloca gandirea si muchii. M-am intors parca rugandu-ma sa nu fie cine credeam eu ca e. Imi era asa de greu sa realizez faptul ca dupa atatia ani o voi intalnii din nou, incat o parte din mine vroia sa o ia la fuga, sa se ascunda si sa numai iese niciodata.
- Rebecka ? vocea imi era sparta.
- Incredibil ! Credeam ca ai renuntat ... a zis ea analizandu-ma din cap pana in picioare.
- Faptul ca sunt aici nu da de inteles ca am aceleasi obiceiuri, Rebecka . era o situatie destul de incomoda pentru amandoi, desii trecuse anii de cand o vazusem ultima oara, inca mai trezea in mine sentimente ce credeam ca au murit.
- Va cunosteti ? vocea Elenei m-a trezit la realitate.
- Suntem mai mult decat simple cunostinte, Elena. a raspuns ea zambindu-i
- Baieti ce ar fi sa ne apucam de treaba ? am vazut-o pe Elena indreptandu-se cu pasi siguri spre bijuteria ei. Avea un lamburghini verde foarte frumos si dupa cum arata bine intretinut... Privirea imi era blocata in directia ei, parea atat de sigura si de sexi la volan incat imi atrasese toata atentia de partea ei.
- Damon, ma auzi ? am observat mana Rebeckai fluturand prin fata mea, semn ca nu ascultasem nimic din ce imi zicea ea.
- Da, te aud ! raspunsul meu era sec si fara nici o vlaga.
- Putem merge undeva sa stam de vorba ?
- Poate, dar nu astazi ! i-am facut Elenei cu mana, in semn sa isi opreasca motorul.
Indreptandu-ma spre ea, am intrebat-o daca face fata unei provocari.
- Daca crezi ca vei face fata unei partide pierdute, de ce nu ? raspunsul ei a fost foarte sigur si in acelasi timp foarte dulce, ma refer la tonul vociei ei.
Inainte sa ma urc in masina am aruncat o ultima privire in directia unde o lasasem pe Rebecka, insa m-am calmat sa vad ca numai era acolo.
Masina Elenei era in drept cu a mea cand a inceput numaratoarea inversa.
................................................................................................................................................
- Trebuie sa recunosc ca esti un adversar pe masura.
- La fel si tu, micuto. Nu am mai vazut nici o fata sa conduca atat de bine ca tine.
- Totusi, victoria iti revine tie. Elena i-a facut cu ochiul
- Cred ca ar trebui sa sarbatorim, nu ?
- Ii un bar pe aproape, mereu sarbatorim victoria cuiva acolo, bucurandu-ne de parca este a noastra. a zis ea cu un zambet perfect de dragut, indrumandu-ma spre masini.
Eram pe punctul de a inchide usa de la masina, cand aceasta a fost oprita de o mana mult prea iute pentru a fi oprita la timp. Oprita ii un mod mai dragut de a eticheta faptul ca a fost smulsa din tatani.
- Imi esti datoare cu una nou nouta, Rebecka. simteam cum sangele imi pulsa din ce in ce mai tare. Pentru o fractiune de secunda imi venea sa ii smulg si eu capul de pe umeri, dar o asemenea incercare avea sa fie inutila. Era cu mult mai puternica decat mine.
- Putem negocia ? rasul ei mi-a inundat sufletul, uitasem cat de mult o doream si cat de mult o iubisem. In momentul acela chiar uitasem, era atat de fermecatoare, stand in fata mea amuzata dar si sigura pe ea. O combinatie dulce si sexi, exact pe gustul meu.
- Inainte de toate, vreau sa vad ce ai de gand sa faci cu Elena. A vazut totul, cred ca merita o explicatie. am aratat inspre masina Elenei, era inca acolo cu motorul pornit, probabil uitandu-se in oglinda incercand sa isi explice ce naiba se intamplase cu adevarat...
- Nu cred ca asteapta o explicatie, stie ce s-a intamplat. motorul masini Elenei se auzea mai tare acum, cred ca se pregatea sa plece. Lasandu-se singuri, Rebecka m-a luat de mana fluturandu-si din gene exact ca o pisica lingusitoare.
- Putem pleca ?
................................................................................................................................................
Punandu-si vechile obiceiuri in alicare, ea era la volan. In fata noastra erau scarile unui hotel de lux, exact viata care ii place Rebeckai. Cu un mic gest m-a invitat sa ies din masina, urmandu-o pe scari, a constrans un portar si fata de la receptie pentru apartamentul prezidential. Tipic ei !
Eram in fata liftului cand mainile ei incepeau sa devina mai jucause decat de obicei.
- Chiar ii necesar sa asteptam liftul ? intrebarea mea era umpic ne la locul ei, dar chiar nu stiam ce sa ii zic.
- Aparentele conteaza, Damon ! la fel de cocheta ca pe vremuri, nu se schimbase deloc. Ajunsi in lift, a apasat pe butonul care ne ducea la ultimul etaj, usile nu s-au inchis bine cand Rebecka m-a sarutat atat de pasinoal incat imi pierdusem si ultimul gand rational.
- Cred ca ar trebui sa asteptam pana ajungem la apartament, am auzit-o spunandu-mi acele cuvinte printre saruturi.
- Sau am putea incepe de acuma, dorinta de a o devora complet era mult prea mare, mult prea puternica pentru a astepta.
Usile liftului s-au deschis facandu-ne loc de iesire, ea si-a despartit picioare asezandu-le perfect pe soldurile mele, cu doar o miscare am ajuns langa pat, asezand-o delicat. Adoram sa o admir inainte de toate, trecuse atat de mult timp de cand nu am mai facut asta cu o femeie incat vroiam ca acele momente sa nu se sfarseasca.
- Ce bei ? cuvintele ei m-au adus la realitate, intelegand ca nu totul avea sa fie atat de repede.
- Ca de obicei frumoaso ! privind-o cum se ridica de pe pat in stil de felina, se indrepta spre barul din stanga camerei... Abea acum puteam sa imi dau seama cum era apartamentul in care ma adusese. Patul rotund din mijlocul camerei era imens, barul se incadra perfect decoratiunii. Probabil eram preocupat de descrierea apartamentului, caci nici nu o vazusem pe Rebecka cand isi schimbase imbracamintea, alegand doar o pereche de bikini si un sutien de culoarea panterei. Era divina, fermecatoare, sexi si in acelasi timp chipul ii era atat de frumos si dulce incat era combinatia pefecta pentru o femeie.
Rebecka PVD
Nu se schimbase deloc cu trecerea timpului si cand zic asta nu ma refer la infatisare, ci la suflet... Corpul lui era exact asa cum mi-l aminteam cu putine schimbari in bine, dar totusi inca mai avea ceva ce ma lasa fara grai, fara rasuflare. Ma indreptam spre el cu pasi provocatori, in mintea mea deja se declansa tot felul de scene erotice. Uitasem cum ii sa simti asa ceva pentru un barbat, inca de cand ne-am despartit inima imi tanjea dupa atingerile, vorbele, privirile si atentia lui.
I-am intins paharul lui care continea wisky, bautura lui preferata inca din adolescenta. Inca un lucru care nu se schimbase la el, adoram asta la el.
- De ce te-ai intors ? intrebare lui imi reduse toate scenele care le aveam inainte de timp.
- M-am intors pentru ca nu te-am putut uita si pentru ca vroiam sa mai fiu inca odata cu tine, sa iti pot simti caldura trupului peste al meu, sa ma pot contopi la atingerea ta..
- Sunt profund flatat, spuse el cinstit ! Dar daca pentru tine este ceva ocazional, nu stiu, in schimb daca si pentru mine va fi asa.
Mi-am trecut degetele peste obrazul lui, ca o mangaiere diafana.
- Avand in vedere faptul ca in urma cu foarte multi ani, relatia dintre noi s-a dovedit a fi un dezastru, acum la maturitate, cred ca suntem destul de copti ca sa nu fie chiar ocazionala. Sau intentionezi sa traiesti o viata de celibrat ?
Tremura la atingerea degetelor mele
- Nu semeni cu nici o femeie pe care am cunoscut-o vriodata.
In lumina slaba, frumusetea ei parea exotica.
El incerca sa nu se holbeze cand ea isi scoase sutienul si lasa la vedere sani dezgoliti si forma lor perfecta.
Locul unde era el era ingust, ceea ce nu ii dadea loc Rebeckai sa se eschiveze in momentul cand isi puse bratele in jurul gatului lui. Vocea ei, parfumul ei, trupul ei minunat si suplu ii invadara toate simturile.
- Ai scos si ultima farama de cunostinta din mine, Rebecka, spuse el cu vocea intretaiata. Aproape cred ca putem fi iubiti fara sa declansam un alt dezastru.
- Putem fi impreuna fara sa ne distrugem unul pe celalalt. Rebecka se dadu inapoi si-l lua de mana, Iti promit ! Acum, vino . Lumina slaba o facea sa arate mai perfect decat intr-un vis. O femeie incredibila, frumoasa, deosebita de oricare alta, puternica...care putea oferi fara sa ceara sufletului in schimb.
Prin intre bucurie si teroare in fata indrazneli ei, Damon se lasa condus de ea pana in asternuturile reci ale imensului pat.
- M-ai fascinat cand ai incercat vitejeste sa te abti, dar acum ca ai dat frau liber dorintei, esti incredibil de irezistibil. Cu cateva saruturi ea isi dadu seama ca era delicios si dorea sa il respire, sa-l guste, sa-l devoreze, sa-l ia in fiinta ei.
Degetele lui lungi o mangaiau pe spate. Se simteau atat de bine impreuna incat el nici nu isi dadu seama ca Rebecka ii scosese camasa. Blugi lui ii acoperea o parte importanta a corpului, dar ea era fascinata de ceea ce putea vedea pana in acel moment.
- Nu te misca, ii porunci ea. Vreau sa te fac sa iti pierzi capul.
- AI facut-o deja, gemu el, dar cu toate astea ramase nemiscat ca o statuie in timp ce ea isi plimba mainile si limba pe pielea lui ferma. Lucru pe care Damon nu avea de gand sa stea sa il savureze in liniste. I-a cuprins spatele cu mainile lui puternice si ferme ale unui barbat viu. Acum el era deasupra ei, masurandu-i sani cu marimea mainii, masandu-i tandru s-a aplecat sa o sarute. Sarutul era pasional, dadea de gol partea intunecata din amandoi, partea animalica care o ascundeau de prea mult timp. Doreau sa se devoreze si asta faceau, dand frau liber in fata dorintei si a sentimentelor ce se renasteau intre ei.
- Cum de poti arata in egala masura nevinovata ca Eva si ispititoare ca Afrodita ?
- Nu sunt nici Eva, nici Afrodita, desi ma bucur ca ma vezi asa. Si tu esti frumos Damon, dar nu si nevinovat, cred eu.
- Categoric nu sunt nevinovat, dar in seara asta ma simt de parca am renascut, de parca ar fi prima oara...
Dorinta din ochii lor era peste orice ratiune. Revenind unde ramasesera, corpurile lor se incalzeau cu dorinta si pasiunea dintre ei.
Buzele lui coborara pe trupul ei, sugandu-i usor sanii, iar ea isi ingropa degetele in parul lui. Abea simtea mana cand ii mangaia coapsa, pana cand degetele lui alunecara in locul secret si umed.
Ea se legana, aproape sa-si piarda simtirea, in timp ce gura lui cobora. Limba lui in jurul buricului ei, buzele lui pe abdomenul ei...
- Oh, Doamne ! Cand caldura limbii si a gurii lui pricepute acoperi centul plin de sensibilitate dintre picioarele ei, ea exploda necontrolat. Isi misca soldurile intr-un spasm, infingandu-si degetele in parul lui. El ii acoperi gura cu mana ca sa-i inabuse tipatul, in timp ce ea se lasa prada unui extaz nebun.
Nu isi mai amintea sa fi simtit asa ceva pentru sau cu un alt barbat, era unic, era perfect pentru ea si ea pentru el.
Cand incepu sa-si revina, el se ridica si se muta intre genunchi ei. Sa o patrunda fu ca un gest de posesie, in afara unui scurt moment de rezistenta ascutita, dupa care se unira in intimitatea absoluta. Cuprinsa de ametela, ea deschise ochii si vazu marea albastra revarsandu-se in ochii lui. Rebecka incepu sa se legene sub el, iar el intra si mai adanc, umplandu-i trupul cu noi senzatii. Miscare ei ii adusese un orgasm la fel de innebunitor cum fusese si pentru ea. Gemu neajutorat, impinse din nou si din nou, ea inchise ochii strans, savurand aromele bogate de sex si pacea de dupa furtuna.
Visase de mult la asta, dar Damon intrecuse orice vis !
Sfarsit !!!
( Celibat- stare civila a celibatului, burlacie )
luni, 2 aprilie 2012
Love With A Stranger Capitolul 7
Capitolul 7
In drum spre pensiune durerea provocata de Rose s-a facut simtita din nou, coplesindu-ma si aruncandu-ma intr-un abis intunecat. Am pus brusc frana incercand sa evit un accident nedorit, dar micuta mea bijuterie parca s-a incapatanat sa intre intr-un copac. Impactul a fost minor, sau nu il mai simteam eu.
Am iesit din masina, punandu-mi mana la ochii si injurand in gand. Cum se puteau tine asa, una dupa alta ? Ma simteam ravasit, distrus pe dinauntru. Vroiam sa cer niste explicatii, sa pot intelege, sa pot trece peste. Dar inima mi se strangea, inca nu era pregatita de inca un soc. Stiam ca Stefan avea sa vina intr-un final acasa, iar eu nu voi fi atat de bland pe cum a fost el. Nu imi pot imagina cum putea sa se comporte cu mine de parca nu s-ar fi intamplat nimic. Eram in Mystic Falls de trei zile si seara de seara ma obosea cu povestiile lui de la birou.
Am ales sa incerc sa imi revin, sa gandesc limpede. Nu puteam sa imi ies, iar din minti, nu cand in sfarsit am invatat cum sa ma stapanesc .
Cred ca aceasta seara merita un toast. Mi-am luat geaca neagra de pe locul din dreapta a masinii, apoi folosindu-mi viteza mi-a luat doar cinci minute sa ajung la barul din oras, vechiul bar The Grill. Dupa cateva pahare, am iesit sa iau o gura de aer. Inca nu ma simteam pregatit sa merg acasa. Ganduriile care imi veneau in minte m-a desprins total de realitate si timp. Ma uitam in jurul meu si nu imi dadeam seama cam prin ce zona a orasului eram, dar mi-a sarit in ochii o micuta fantana de pe un colt cam retras.
- Heii, s-a auzit o voce din spatele meu. M-am intors pentru a putea recunoaste acea voce cunoscuta.
- Buna, Elena. raspunsul meu era mai mult ca evident. Nu ma astepam sa o revad in aceasta seara.
- Ce faci ? a intrebat ea mirata, uitandu-se la mine de parca ma sorbea din priviri.
- Putina miscare, inainte de culcare.
- Miscare ? s-a amuzat umpic uitandu-se in jurul ei.
- Dar tu ce faci, nu este cam tarziu ? ridicandu-mi spranceana, tipic mie, am incercat sa evit intrebariile nepotrivite.
- Am fost pana la matusa Jenna, nu am mai vazut-o de ceva lunii. O cafea , ceai ? a zis ea intr-un final.
- Cred ca voi accepta. Mi-ar prinde bine o cafea .
- Damon, stii ca poti vorbii orice cu mine, nu ? Stiu ca nu ne cunostem de mult, dar iti pot promite ca iti voi fi alaturi si ca ce vom discuta va ramane intre noi. a zis ea in cele din urma, fiind si cateva intreruperii in cuvintele ei.
- Multumesc, Elena. aveam un sentiment ca pot avea incredere in ea. Ca ii singura cu care pot vorbii deschis.
- Atunci sa mergem. m-a prins de mana si m-a tras dupa ea, ajungand in cele din urma in fata apartamentului ei. Si-a scos o pereche de chei din buzunar si a deschis usa. M-a invitat sa iau un loc pe canapeaua din sufragerie, in timp ce ea a mers la bucatarie.
Ma uitam prin sufragerie si am vazut cateva poze de familie pe o biblioteca. O poza mi-a atras atentia.
Atat de frumoasa, de fragila si de feminina. Era incredibil cum le putea avea o femeie pe toate. Cum de nu imi dadeam seama de bunatatea sufletului ei ? De finetea, frumusete si buna starea sufleteasca cu care te bine dispune...
- Aveam 20 de ani in poza aia. a zis ea, asezand cestiile pe masuta.
- O poza foarte reusita, parerea mea.
- Multumesc, Damon. Dar acum ce ai zice de o gura de cafea ? s-a asezat pe fotoliul din fata canapelei, asteptand sa fac acelasi lucru, probabil.
- Deci ?
M-am asezat in fata ei, sorbind din ceasca.
- Ii cea mai buna cafea care am baut-o, am zis in cele din urma, uitandu-ma la ea.
- Nu asteptam laude, dar oricum mersi. Defapt asteptam sa imi zici ce s-a intamplat cu tine. Ai plecat de aici asta dupa-amiaza destul de ravasit de cele intamplate. Acum te gasesc plimbadu-te la ore destul de " minore " . era aproape miezul noptii.
- Nu vroiam sa merg acasa. a fost tot ce vroiam sa zic. Nu voriam sa ma gandesc la ce ma va astepta cand voi parasi acest apartament si nici sa discut despre asta.
- Aha. Vrei sa vorbim despre asta ? m-a intrebat ea
- Nu cred ca ii punctul meu forte in acest moment.
- Despre ce vrei sa vorbim ? a zis ea intr-un final, ducand ceasca la gura.
- Despre tine ! vocea mea era mult prea convinsa de cuvintele scoase.
- Nu ii mult de povestit. Nu pot sa zic ca am avut o viata la fel de activa ca a ta.
- Poate nu la fel de activa, dar atata timp cat ii obisnuita.
Dupa 2 ore
Rasetele noastre se auzeau pana pe holul blocului, ceea ce ne facea sa credem ca vom da de belea.
Trrr, Trrr
- Buna !
- Buna. Sunt administratorul blocului si am primit reclamatii de pe etajul acesta, cum ca se aud zgomote si rasete. Oameni mai dorm, asa ca va rog sa intrerupetii orice distractie pe care o aveti si sa tineti cont de odihna celorlalti .
- Imi cer scuze, nu se va mai repeta. am zis eu rusinata, apoi am inchis usa urandu-i " noapte buna " .
M-am intors, pentru a m-a alatura lui Damon, cand in fata mea se aflau o pereche de ochii albastrii.
- Damon, am zis eu cu vocea intre taiata.
- Elena, mi-a cuprins fata in mainiile lui, mangaindu-ma, si-a apropiat buzele de ale mele. In momentul cand s-au reintalnit, ma rugam sa numai fie nimic ce sa intrerupa acest sarut. Aveam nevoie de el ca de aer. Simteam fluturi in stomac, care incepeau sa se plimbe prin tot corpul. Era o senzatie multipla de entuziasm si de bucurie, care imi amintea de anii adolescencei. Desi nu simtisem niciodata ceea ce simt acum.
Love With A Stranger Capitolul 6
Capitolul 6
Elena PVD
Plecarea lui m-a nedumerit, nu m-am asteptat la asta. Ganduri peste ganduri, amintiri peste amintiri...
Ma gandeam la povestea vietii lui, analizand fiecare detaliu povestit. Erau cateva piste care nu coincidea cu ceea ce mi-a spus el, asa ca am inceput sa caut raspunsuri pe propiul meu cont.
La bibliteca din Mystic Falls aveam sa gasesc cele mai vechi informatii din istorie, dar pe mine ma interesa doar una, ceea din 1864, povestea lui... Cautand pe rafturi un indiciu ceva care sa ma duca in Mystic Falls pe vremea aia, am gasit o carte, povestea familiei Michaelson.
M-am uitat in jurul meu si am gasit o masa singuratica cu un computer umpic mai vechi, dar functionabil. Era tot ce aveam nevoie.
Mi-am petrecut ultimele zece ore citind si cautand imformatii suplimentare, ceva care sa imi arate caa aveam dreptate suspectandu-l pe Damon.
Intradevar chiar era.
Era incredibil, Rebeka il rugase pe Klaus sa il omoare pe Damon, doar asa asigurandu-se ca va trai o eternitate doar pentru ea sau cu ea, dar nu se termina aici, in carte mai zicea ca Klaus este jumatate vampri si jumatate varcolac, iar pentru a-si declansa ambele parti avea nevoie de sangele dublurii familiei Petrova.
................................................................................................................................................
Damon PVD
M-am blestemat pe mine insumi cand soarele ma trezise. Am uitat sa trag draperiile, iar soarele se plimba pe corpul meu gingas, luminandu-mi fiecare particica a corpului. Era chiar interesant lumina care o dadea, felul in care se vedea, parea mult mai frumos.
M-am ridicat din pat, pentru a intra la dus, uitandu-ma la ceas era deja ora 10, nu mi-a venit sa cred, am dormit mai mult decat as fi vrut si nu imi mai amintesc ultima oara cand mi-am permis sa dorm pana la ora asta. Sau poate ca imi amintesc, dar mintea mea refuza sa se gandeasca, sa isi aminteasca, erau clipe petrecute alaturi de Rose. Era atat de minunat simplul fapt sa te trezesti alaturi de ea, vazandu-i chipul care si in somn zambea.
Mi-am indepartat acele ganduri, deoarece dureau si am intrat la dus fredonand o melodie. Imediat dupa ce am iesit de la dus, m-am uitat in sifonier pentru a-mi alege hainele ce le voi purta astazi. Am ales un tricou albastru intre deschis, o pereche de blugi negri si un sacou de culoarea blugilor, mai ramanea sa imi finalizez parul si eram gata de plecare. Urma sa ma duc pe la Elena, sa imi cer scuze pentru felul in care am plecat aseara.
Pregatit de plecare, la usa principala era un plic adresat mie. Am deschis plicul mirandu-ma si intrebandu-ma cine stie de venirea mea in Mystic Falls.
" Draga, Damon
Stiu ca ma iubesti si ca faci absolut totul pentru a fi din nou impreuna, dar Damon, tu sti cel mai bine cat de mult urasc sa ranesti oameni, iar Elenei ii faci rau. Incepe sa se indragosteasca de tine. Nu vreau sa mai continui jocul lui Klaus, eu sunt bine, nu imi face nici un rau, chiar daca iti este greu sa crezi mereu vorbeste cu drag de tine. Te iubeste, Damon. Niciodata nu a incetat sa o faca si in locul tau as cauta raspunsuri pentru ceea ce s-a intamplat cu tine si Rebeka. Klaus nu te vrea alaturi de mine, te vrea alaturi de Elena. Ca prieten al tau incearca sa isi indrepte greseala din trecut, obligandu-te sa o faci pe Elena sa se indragosteasca de tine, iar pe parcurs sa o faci si tu, uitandu-ma. Stiu ca ii mult mai bine asa si de aceea iti scriu scrisoarea asta. Au fost timpuri cand am fost cei mai fericiti,dar niciodata nu ti-am zis adevarul despre viata mea.
Eu apartin unui alt barbat inca dinainte sa te cunosc. Numele lui ii Stefan Salvatore, cred ca de asta te si cauta, probabil sa iti zica adevarul. M-am indragostit de el la inceputul vietii mele de vampir si la scurt timp ne-am casatorit. Stiu ca iti datorez explicati detaliate, dar vreau doar sa sti ca te-am iubit mai mult ca orice pe lume si tot ce s-a intamplat intre noi, pentru mine a fost real.
Asta este ultima oara cand mai sti de mine, asculta-l pe Klaus pentru ca iti vrea binele. Stie ca Elena este dublura familiei Petrova, ar fi putut sa o costranga , sa o ia de partea lui, insa a vazut-o perfecta pentru tine, nu ma intreba de ce, dar cred ca are dreptate.
Uita-ma ...Rose"
Numai aveam cuvinte, priveam in gol, amintindu-mi fiecare cuvant scris de Rose pe bucata aia de hartie. Doar atat meritam ? Dupa atatia ani petrecuti cu ea, dupa atatea clipe fericite, doar o scrisoare explicandu-mi pe scurt viata ei ? Simteam ca lumea mea s-a daramat, ca numai aveam motiv pentru care as vrea sa mai traiesc. Ea era unica mea speranta, motivul pentru care traiam, iar acum... ea numai este...
Klaus PVD
-Ma bucur ca ai ales sa ii zici adevarul, Rose. Ii cel mai bine pentru tine, pentru el la fel si pentru Stefan. A suferit sa afle ca l-ai parasit pentru fratele lui. S-a inchis in el, cu singurul scop de a face banii. Nu a mai iesit din casa decat la vanatoare, lucru si casa. Cred ca si lui ii datorezi o explicatie.
- I-am scris si lui o scrisoare de ramas bun, prin care ii explic motivele mele, cerandu-mi iertare. a raspuns ea, avand privirea tintuita in podea.
- Rose, mi-am pus o mana pe umarul ei, stiu ca iti este greu si ca il iubesti, dar crede-ma te-ar fi detestat daca clipele voastre frumoase ar fi fost rapite de tradarea ta. i-am zis eu uitandu-ma la ea cum se ineca in propiile lacrimii.
- Nu pot...
- Ce vrei sa spui, Rose ?
- Nu imi imaginez o viata fara el, nu pot trai fara zambetul si glumele lui. Este prea greu, o cruce mult prea grea de dus. ultimele cuvinte se auzeau in ecou, deoarece le-a rostit in timp ce pleca. Folosindu-si viteza, a disparut inainte de a putea face eu ceva.
Rose PVD
Daca nu ieseam de acolo eram in stare sa il omor pe Klaus, desi sunt constienta ca a procedat corect, ca eu am procedat corect fata de Damon, o parte din mine refuza sa se acomodeze situatiei. Eram pe o autobanda destul de ingusta si sinistra. Copacii iti dadea senzatia de nostalgie si in acelasi rand de monotnie, ciudata combinatia, stiu, dar ii ceea ce ma face sa simt. Ii ca si cum o parte din mine s-a impacat cu gandul ca asta avea sa se intample, ca totul avea sa redevina la normal si culmea, imi era atat de cunoscut sentimentul...La fel cum cealalta parte refuza si se incapataneaza sa fac ceva pana nu ii prea tarziu.
................................................................................................................................................
Elena PVD
In sfarsit acasa, era greu de crezut si pentru mine ce bine era cand intrai in casa ta cu gandul la un dus fierbinte si un film bun ca apoi sa te intinzi incercand sa te relaxezi, eliberandu-ti ganduriile rele.
Stateam intinsa pe pat incercand sa ma relaxez, dar chipul acelui demon era acolo, parca pentru a ma chinui.
Incredibil cum un om poate juca atat de bine teatru, aflandu-se intr-o asemenea situatie. Printr-o cunostinta care am rugat-o sa imi faca favorul de a se interesa de viata lui Damon Salvatore, am aflat ca acesta casatorit. Gandul ma macina si simteam cum fierbeam de ciuda.
- Cum am putut fi atat de poasta sa cred in el ? mi-am pus mainile in cap, masandu-mi tamplele, crezand ca asa va disparea durerea de cap, ganduriile si nervozitatea care imi incerca fiecare particica a corpului.
Mi-am aprins televizorul ca sa ma mai distrag de la toate astea, cand am auzit un zgomot, destul de enervant pentru cineva in starea in care eram eu.
- Cine avea nevoie de musafiri la ora asta ? am rostit cuvintele tare pentru ca oricine ar fi sa plece, sa inteleaga ca nu sunt in forma pentru a vedea sau a purta o discutie cu cineva neinvitat.
Cand am deschis usa, ochi mi s-au dilatat, nevenidu-le sa creada cine era in tocul usii
- Damon ? indepartandu-ma de usa, pentru a-i face loc sa intre, i-am zis
- Culmea tupeului...
- Pardon ? Deranjez, esti cu cineva ? a raspuns pe un ton degajat. Imi venea pur si simplu sa il palmuiesc si sa il scot afara, dar in schimb l-am poftit in sufragerie, dandu-i un vot de incredere. Intreaga lui fata parca striga la mine sa il ajut, sa il ascult, asa ca mi-am urmat simturiile, fiind mereu sigura pe ele.
- Nu, Damon. Nu sunt cu nimeni, dar sa fiu sincera... preferam sa fiu singura.
- Revin maine atunci, noapte buna. ridicandu-se de pe sofa am ramas fara voce, lasandu-l sa se indeparteze, cand in ultimul moment parca in sfarsit corpul asculta voceea ratiunii. M-am ridicat si m-am repezit spre el, oprindu-l amabil si explicandu-i ca am avut o zi dificila.
- Ce s-a intamplat, Damon ? vocea mea parea plapanda
- Pai, nu stiu cu ce sa incep...
- Ai putea incepe cu inceputul, daca nu te deranjeaza.
- Da, sigur, a zambit umpic, lasand in urma un oftat.
- Pai, mai ti minte povestea vietii mele ? ma intrebat el, ca apoi sa isi indrepte privirea in pamant. Oare avea de gand sa imi spuna adevarul ?
- Da, Damon. Cuvant cu cuvant.
- Pai, am omis o parte din ea. In momentul acela, partea cea mai importanta, partea care ma hranea sufleteste, care imi oferea bucuriile vietii, care imi inviora fiecare dimineata si imi umezea ochii de fericire. s-a oprit pentru a rasufla si privindu-ma in ochii a continuat.
- La ce parte te referi ? am incercat din rasputeri sa raman cu mintea limpede, sa nu exagerez. Nu aveam nici un drept, intre noi nu a fost decat un sarut.
- La sotia mea...
- Esti insurat ? trebuia sa ma prefac ca sunt socata, nu puteam sa ii zic. " Heii, stii... opreste-te ca iti stiu toata povestea, am tocit-o timp de o zi in biblioteca orasului ".
- Asa credeam, uite.. inainte de toate, vreau sa imi cer scuze. Stiu ca te simti inselata de mine si ai tot dreptul sa te simti ofensata si sa imi intorci spatele daca asta simti. Totusi, as vrea sa imi asculti povestea pana la capat, apoi poti lua ce decizie vrei tu.
- De ce acuma ? De ce nu in seara cand te-ai decis sa imi zici " adevarul " ? am gesticulat ghilimelele in momentul cand am rostit adevarul.
- Daca ma vei asculta , poate ma vei intelege. Vreau doar sa analizezi situatia din perspectiva unui om indragostit, disperat ca sa isi salveze sotia si unica sansa care il mentinea in viata.
Cuvintele lui pareau sincere, simteam o urma de tristeze pentru el. Nu ma interesa de sotia lui, ce s-a intamplat cu ea, vroiam doar sa ii alin durerea din ochii. Sa ii spun ca totul va fi bine, dar ratiunea batea la usa, mereu neinvitata, mereu neasteptata si foarte inoportuna.
- Te ascult. a fost ce am putut rosti
miercuri, 22 februarie 2012
Love With A Stranger Capitolul 5
Capitolul 5
Damon PVD
- Cred ca ar fi timpul sa plec ! priveam podeaua abatut, durerea ce ma incerca amintindu-mi de trecutul meu imi mistuia sufletul...Aveam nevoie de hrana ca sa ma pot controla, sa nu las sentimentele sa puna stapanire din nou pe mine.
- Damon, nu cred ca esti in tocmai in starea necesara. Poti ramane aici daca doresti, am o camera de oaspeti in care te poti odihni linistit. mi-a zis ea, se vedea pe ea ca ii era mila de mine. Nu vroiam mila nimanui. Nu sunt barbatul care sa inspire mila, ce Dumnezeu.. mi-am zis ca pentru mine
- Elena, tu chiar nu intelegi, asa-i ?
- Orice ar fi, poti sa ma ajuti sa inteleg ? ma uitam la ea si ii auzeam inima cum bate, sangele cum pompeaza. Simteam ca nu ma mai pot controla si o vedeam ca pe urmatoarea mea victima, dar incercam sa ma stapanesc pentru binele meu si al ei. Ii singura care ma poate ajuta sa scap de iadul in care traiesc.
- Trebuie sa ma hranesc, Elena. Din acest motiv, trebuie sa parasesc apartamentul sau te voi rani. ma simteam intr-un fel mai bine, pentru ca din toata povestea ce i-am zis-o macar asta era adevarat, bine si o bucata buna din povestea trecutului meu, dar is multe minciuni. M-am impacat cu gandul ca intr-o buna zi, cand voi scapa ii voi spune tot adevarul. Sper doar sa nu o ranesc prea tare si sa ma ierte.
- Te vei intoarce ? a fost tot ce mi-a zis ea, mare mi-a fost mirarea, pentru ca nu ma asteptam sa ma accepte asa de usor nici macar ca prieten. Dar din ce pot citi pe fata ei, vrea ceva mai mult...
- Promit ! atunci m-am ridicat in capul oaselor, ridicandu-se si ea odata cu mine ma uitam la ea analizand-o din cap pana in picioare. Era asa fragila, asa micuta, ca nu indrazneai sa o bruschezi umpic de frica sa nu se rupa in bucatele. In schimb am facut ceva mult mai bun de atat, ceea ce a inceput si nu a terminat.
I-am luat fata in mainile mele, mangaind-o si privind-o.
- Cred ca toti barbati is in limba dupa tine, asa-i ?
- Se poate spune si asa.
- Nu esti deloc modesta, sa inteleg ?
- Chiar deloc, stiu de ce anume beneficiez.
Asadar aveam dreptate, chiar sunt multi care si-ar dori sa fie cu ea, cu exceptia mea si uite ca totusi eu sunt aici, in fata ei, pe punctul de a o saruta. Incercam sa trag de timp, dar ea parea a fi nerabdatoare, asa ca m-am apropiat incet de buzele ei, luandu-le intre ale mele si savurandu-le ca si cum ar fi ale cui visam zi si noapte.
Elena PVD
In momentul cand mi-a atins buzele, stomacul si inima mea o luasera razna. Inima imi bubia, parca statea sa imi sara din piept, iar sentimentul care mi-l producea acel sarut in stomac nu il pot descrie, fluturasi care ii simteam imi dadeau senzatia ca puteam zbura si eu, intradevar chiar puteam, asta si faceam ! Zburam de-a lungul unui castel ce parea a fi bratele lui, de ce un castel ? pentru ca fiecare adolescenta viseaza la un print pe un cal alb si un castel. Pentru mine el era deja printul,la cal nu am visat niciodata, iar eu avem nevoie doar de castel. Iar in bratele lui l-am gasit. Pluteam pe aripile vantului, in adevaratul sens al cuvantului.
- S-a intamplat ceva ? l-am intrebat deoarece, din nou a intrerupt sarutul, chiar cand savuram fiecare bucatica din buzele lui, fiecare sentiment care ma facea sa il simt. Aveam nevoie din nou de inca o doza din acel sarut, o nevoie disperata, exact ca un drog.
- Nu, imi cer scuze, trebuie sa plec ! in mai putin de un clipit a si disparut.
Ce naiba se intampla cu el ? Am gresit eu oare cu ceva ? gandurile nu imi mai dadeau pace, pur si simplu ma bantuiau fara cale de scapare. Aveam sa petrec o noapte lunga intrebandu-ma ce dracu ii in neregula cu mine de toti barbatii care nu ii vreau is in preajma mea, iar unicul care m-a facut sa simt ceea ce am simtit si singurul pe care il vreau, ma respinge fara nici o explicatie.
Damon PVD
Trebuia sa plec, simteam cum situatia devenea mult mai grava decat era. Nu vroiam sa o ranesc, nu vroiam sa ajung asa departe cu ea.
Am ajuns in fata casei mele, vestita pensiune Salvatore, intrand in sufragerie mi-am aruncat geaca pe canapea, mergand direct la colectia mea de scotch. In timp ce imi turnam in pahar, i-am simtit prezenta. Trebuia sa fie el, daca nu cine altcineva.
- Cum ti-a mers azi, Damon ? ma intrebat el, aruncandu-se pe canapea cu un ranjet care il detestam.
- Destul de bine, se indragosteste destul de usor. Azi am sarutat-o si dadea semne ca ar vrea ceva mai mult, se intampla daca nu ma opream eu la timp...
- Destul de bine, zici ? Eu zic ca destul de rau... Idiotule, trebuia sa ramai, ti-am zis sa faci absolut tot ce era nevoie ca sa se indragosteasca de tine.
La auzul acelor cuvinte, sangele incepea sa clocoeasca in mine
- Odata ma mai faci idiot, te omor cu mana mea, Klaus. Daca am acceptat sa te ajut ii pentru ca vreau sa sa o recuperez pe sotia mea. Esti un mare nenorocit Klaus.
- Nu te-ai multumit cu pierderea Rebekai, desi stiai cat de mult o iubeam, acum vrei sa mi-o iei si pe Rose ? vedeam negru in fata ochilor, il uram atat de tare incat vroiam sa il omor dar asta o voi lasa pentru mai tarziu, in schimb l-am luat de gat si l-am izbit de perete. In timpul acesta, am rupt piciorul de la masuta de langa canapea si ii l-am infript in abdomen iar si iar pana incepusem sa ma plictisesc.
- Nu stiu de ce iti pierzi timpul, stii si tu, Damon ca inafara de mine nu ai pe nimeni. Niciodata nu ai sa ma poti omori si asta nu pentru ca nu vrei, ci pentru ca sunt mult mai puternic decat tine, iar cand am sa prevad eu asta, poti fi sigur ca vei fi deja mort.
Grija mea cea mai mare era paguba facuta, cand am rupt piciorul mesei tot scotchul meu scump s-a dus pe apa sambetei...
- Dupa ce voi termina cu planul tau diabolic, o voi recupera pe Rose si am sa dispar cat mai departe posibil de tine, Klaus. Nu ma vei mai gasi niciodata.
- Sunt singur ca asa vei face, dar sa vedem daca Rose mai este dispusa sa mearga cu tine. apoi a urmat un sir de rasete diabolice, arata de parca se spargea de ras.
- In cazul asta, te voi cauta Klaus. Iti jur ca in ziua aceea, eu voi fi singurul pe care il vei mai vedea, iar acum pleaca. Trebuie sa se intoarca Stefan de la lucru.
Auzind usa din fata, eram convins ca a plecat. In sfarsit puteam sa imi savurez linistit bautura. Era liniste totala, exact pe gustul meu. Aveam sa meditez totul bine, cui pe cui se scoate, Klaus, iar cine rade la urma, rade mai bine.
Love Wich A Stranger Capitolul 4
Capitolul 4
In drumul spre casa, linistea mormantala era mult prea apasatoare. As fi vrut sa zic ceva, sa deschid un subiect de discutie, dar el nu dadea semne ca ar mai vrea sa discute despre ceva anume, asa ca am renuntat la idee si am asteptat sa faca el primul pas.
Ajunsi la usa apartamentului meu, l-am invitat sa intre si a acceptat cu un zambet pe buze care a disparut la fel de repede cum a si aparut. Era umpic ciudat comportamentul lui si am inceput sa regret decizia de a-l invita, aducandu-mi aminte de amenintariile lui si de faptul ca este un vampir. Elena ce a fost in capul tau ?
- Ziceai ceva de o cafea ? a zis el, intrerupandu-mi gandurile
- Defapt, Damon nu am zis nimic de nici o cafea. lasandu-ma prada alcoolului si al sarmului lui eram dornica sa il sarut. Totul a inghetat in mine cand l-am vazut apropiindu-se de mine si nu de frica, era un sentiment de emotie, dar ceva mult mai puternic. Simteam tot felul de bazaconi in stomacul meu, era ceva in neregula, ceva ce nu am mai simtit niciodata, dar se simtea placut.
Ajuns langa mine, nerabdatoare asteptam sa ma sarute, dar el nu facea altceva decat sa ma priveasca in ochii fara sa scoata o vorba,mangaindu-mi obrajul cu degetul a vrut sa zica ceva, dar s-a abtinut. Uitandu-ma la el, nu stiam ce vrea, dar stiam ce vreau eu, asa ca m-am ridicat pe varfurile degetelor pentru a ajunge la buzele acelea senzuale dupa care tanjeam. Mainile mele s-au agatat de gatul lui, iar limba mea insista sa intre inauntru. S-a retras....
- S-a intamplat ceva ? am fost nedumerita, crede-am ca si el isi doreste asta, defapt puteam sa jur
- Nu... nu s-a intamplat nimic, doar ca.... nu ma cunosti Elena. Nu sti nimic despre mine, despre trecutul meu. CHiar nu esti curioasa sa stii ce se ascunde in spatele meu ? erau atatea intrebari incat ajunsesem sa cred ca isi doreste sa aflu despre el, dar de ce acuma ? cu cateva zile in urma m-a amenintat cu moartea, iar acum ii dispus sa vorbeasca ?
- Poate ca am incredere in ceea ce vad... i-am zis eu, nefiind sigura pe mine.
- Eu nu as avea, Elena... supararea din tonul si chipul lui se citea fara sa faci prea mult efort sa observi
Asezandu-ma pe fotoliul din spatele meu,i-am zis...
- Atunci as fi bucuroasa sa ascult ce ai de zis.
- Ii o poveste lunga, nu vreau sa te deranjez... a fost tot ce a zis
- Am toata noaptea la dispozitie, zicandu-i asta m-am ingrijorat sa nu isi faca impresi care nu sunt, desi nu cu mult timp in urma, i-am sarit in gat, dar lasand asta deoparte, chiar imi doream sa stiu cate ceva despre el.
- Acuma 500 de ani in urma, eram doar un tanar frustrat si dat la o parte. Aveam doar sprijinul fratelui meu, Stefan, dupa cum bine il sti. Ne-am imprietenit cu o noua familie venita in oras. Erau cinci frati cu ei fiind si parintii, numele lor de famile ii Michaelson. Dupa un timp toti ii stiau de fratii Michaelson. Eu si Stefan am avut o mica placere pentru surioara lor mai mica, Rebeka, fratele ei mai mare Niklaus fiind cel mai bun prieten al nostru. Ne petreceam mult timp impreuna, pana intr-o seara cand am iesit afara sa meditez, eram suparat din pricina tatalui meu, mereu ma desconsidera si era un calvar pentru mine, mereu preferandu-l pe Stefan inaintea mea... m-am asezat pe trunchiul unui copac aruncat in curtea casei lasandu-mi greutatea capului in grija mainiilor cand am vazut-o, se plimba singura in intunericul noptii. Am mers spre ea, cu intentia de a-i vorbi, dar ea isi continua drumul. Nu am vrut sa o strig, asa ca am urmarit-o, pana a ajuns pe o straduta ingusta, acolo i-am pierdut urma, sau asa credeam eu ca a fost. Uitandu-ma in stanga si in dreapta mea, din spate am simtit un fior pe sirea spinari, iar cand m-am intors a fost mult prea tarziu. Ma muscase, a sorbit din mine cateva secunde bune, pentru ca corpul meu se simtea lenes, fara vlaga cand si-a dat seama ca sunt Damon si-a desprins colti de gatul meu, cerandu-si scuze si hranindu-ma cu sangele ei pentru a-mi recupera fortele. Am iertat-o, pentru mine fiind cea mai draguta fata. Dupa noaptea aceea, Rebeka parca era innebunita dupa mine, ma cauta, ma suna, isi pierdea tot timpul liber cu mine, ceea ce lui Klaus nu ii prea placea. Nu am facut nimic in privinta asta, cu timpul devenind iubiti, Klaus s-a infuriat atat de mult incat s-a jurat ca avea sa ma omoare. El gandea ca l-am tradat, ca nu trebuia sa ma iau de sora lui, nu intelegea faptul ca eu chiar o iubeam, chiar daca ea era o originala.
- Ce vrea sa insemne " originala " ? l-am intrebat eu, fiind curioasa de povestea lui si simteam ca trebuie sa il intrerup, arata de parca traia iar si iar povestea aia. Se vedea ca nu s-a terminat cu bine, dupa chipul si infatisarea lui.
- Primi vampiri de pe pamant, au fost transformati de catre mama lor, ea fiind vrajitoare.
- Dar de ce ar vrea o mama care se presupune ca isi iubeste copii, sa ii condamne la o viata de singuratate, caci dupa investigatiile mele, fiind vamir nu poti procreea asa cum nu poti nici imbatranii. Pur si simplu ii condamna la o viata in care numa ei aveau sa sfarseasca invingatori.
- Inainte sa se intample asta, ei traiau printre varcolaci. Un timp totul mergea struna intre ei, se intelegeau si se acceptau, pana intr-o seara cu luna plina. Varcolaci nu aveau control peste ceea ce erau si toti oameni trebuia sa se ascunda cand transformarea lor avea loc, insa cel mai mic frate al lui Rebeka a fost curios de cum arata si i-a urmarit, alegandu-se cu moartea. Suparat tatal lor si-a dorit ca ei sa fie mai puternici, asa ca el impreuna cu mama lor vrajitoare, au facut o vraja peste sangele uman, obligandu-i pe toti sa il bea, apoi injunghiindu-i cu un pumnal direct in inima. Fiind unici vampiri cu timpul au mai transformat, dar nu erau rai, aveau suflet si iubeau oamenii, le aducea aminte ca si ei candva au fost.
Eu o iubeam pe Rebeka, la fel si ea, dar Klaus nu a acceptat niciodata, probabil ma considera un nimic pentru sora lui, probabil vroia ceva mai bun, dar ea ma alesese pe mine si era suficient. Fiind impreuna, o lasam mereu sa se hraneasca cu sangele meu, ca sa numai fie nevoita sa costranga oameni si sa plece seara in cautarea hranei, astfel randu-mi si ea mie din sangele ei, pentru a-mi vindeca raniile lasate de dintii ei. Klaus nu stia ca ea se hranea cu sangele meu si eu la randul meu cu al ei, asa ca intr-o dupamiaza a venit la mine scotand flacari pe nari si amenintandu-ma ca ma omoara. Dupa incidentul asta totul a revenit la normal, dar amenintarea lui a lasat si urme de adevar, care s-au confirmat. M-a impuscat de 3 ori, un glonte nimerandu-mi inima. Ma lasat sa zac acolo mor, dar nimeni nu stia ca aveam sa reinviu, nici macar eu. Rebeka nu mi-a zis niciodata cum se poate transforma un om intr-un vampir si sincer... nici eu nu eram curios. Asa ca am stat inconstient, practic mort 12 ore, apoi am revenit la viata, fara nici o rana, doar cu cateva migrene si o sete nebuna ce imi ardea gatul. A fost o chestiune de timp pana m-am hranit si mi-am finalizat transformarea. Klaus cand a aflat a fost mai furios ca niciodata. Nu imi putea permite sa traiesc o eternitate alaturi de sora lui cum nu putea permite sa traiesc o viata de om. Asa ca am ales sa fug, el fiind original era mult mai puternic decat mine si putea de asemenea sa ma costranga la fel de usor cum as putea sa te costrang eu pe tine.
- Ti-ai petrecut un 500 de ani fugind de el ? l-am intrebat eu mirata, era incredibila poveste lui
- Da, mi-a raspuns cu o parere de rau in glas
- Cu Rebeka ce s-a intamplat ?
- Mi-am petrecut trei ani, privind-o din umbra. Pana intr-o zi, cand a hotarat sa ma inlocuiasca cu nimeni altul, decat cu fratele meu Stefan, transformandu-l si pe el in vampir...
- Imi pare rau, Damon. m-am dus langa el sa il consolez, dar a pus o mana intre noi si am ales sa raman pe fotoliu de odinioara.
- A fost cu mult timp in urma, ii ok ! incerca sa isi ascunda durerea, dar ochii il dadeau de gol.
marți, 21 februarie 2012
Love With A Stranger Capitolul 3
Capitolul 3
Dupa ce am luat decizia de a renunta la cazul Damon Salvatore, privirea, zambetul si sarmul lui m-a bantuiau oriunde mergeam, eram ca o adolescenta ce se indragostise la prima vedere. De parca asa ceva ar exista... Ajunsa in orasul meu natal Mystic Falls, in urma cu cateva zile. Am decis sa imi reiau relatiile cu prietenii si familia mea, slujba de detectiv era pe cat de apetisanta pe atat de pretentioasa. Pierdeam foarte mult timp departe de casa, indepartandu-ma de toti cei dragi mie, dar aveam de gand sa iau o pauza.
Decisa, mi-am parasit apartamentul indreptandu-ma spre mica mea achizitie. Era masina visurilor mele si chiar ma simteam mandra cand eram la volanul ei. Era un Bmw m6, tunat exact pe gustul meu.
Intrand in masina, am ramas umpic sa o admir, toata captusala era din piele, bordul decorat cu toate facilitatiile necesare pentru a te asigura ca masina merge singura, era asa de usor sa conduci o masina ca asta, incat nu aveai nevoie de prea multa experienta, dandu-ti mereu impresia ca tu nu trebuie sa faci nimic, ca si daca ai lua maniile de pe volan, ea avea sa mearga in continuare.
Fericita de planurile mele, am apasat pe acceleratie, ajungand pana la 170/h, pe strazile micute din Mystic Falls. In cateva minute aveam sa ajung la barul unde mi-am petrecut aproape toata adolescenta impreuna cu colegi de liceu. Intrarea trebuia sa imi fie triumfala, tiinand cont ca nu ii vazusem de ceva timp. Prin apropierea barului, parcarea era libera, asa ca am ales sa fac cateva smecheri pentru a atrage atentia. M-am intors cu masina intr-un cerc, lasand urmele cauciucuriilor pe sosea. Zgomotul produs, i-a alarmat pe toti, insa doar cateva persoane au iesit sa vada ce se intampla, cand in spatele meu se apropia o masina cu o viteza inimaginabila, incercand sa faca drifturi, m-am urcat din nou la volan pentru a muta masina.
Sadicul din spatele meu imi va distruge masina, dar uitandu-ma in oglinda am vazut o silueta iesind din masina cu un mers de felina, atent si sigur la fiecare miscare a lui. Am renuntat la ideea de a-mi muta masina si am ales sa ies.
Barbatul care iesise din Ferrari-ul furios, se apropia de mine cu o delicatete nemai intalnita. Un barbat inalt, brunet cu o freza dezordonata care il facea sa fie si mai atractiv de cat era posibil, o pereche de ochelari dupa cum imi dau eu seama de la Armani, care ii se potriveste perfect cu aspectul fetei, imbracat tot la negru,judecand ca si hainele erau tot de la Armani ii dadeau un aspect anume, unul foarte special. Apropiindu-se mi-a intrerupt gandurile cu un salut.
- Buna din nou, Elena. Pot sa vorbesc cu tine la pertu, nu ? dandu-si jos ochelari, puteam sa imi dau seama de cine era vorba, privirea aia si zambetul care il afisa ma urmarise in tot acest timp, ramanand fara cuvinte...
- Buna... si tie...Damon. incercam sa par sigura pe mine, sa nu ma pierd cu firea la revederea acelor ochii superbi care ma faceau sa pierd tot controlul asupra mea
S-a asezat pe botul masinii mele, uitandu-se insistent la mine, lucru care ma facea sa fiu stangace, ceea ce nu imi statea in fire, asta pana sa dau de cazul lui.
- Ce te aduce pe aici, Elena ? intr-un final a rupt tacerea punandu-mi aceasi intrebare care ma bantuia si pe mine.
- Acelasi lucru pot sa te intreb si eu, ce cauti aici, Damon ?
- Hmm, cred ca ii o neintelegere. Credeam ca nu ai incetat sa ma cauti, sper sa nu ma insel. zicandu-mi asta, s-a ridicat si a plecat in drum spre barul adolescentei mele, The Girl.
- Damon, asteapta, am zis eu urmandu-l, dar el nici nu ma bagase in seama, continuandu-si drumul.
In cele din urma, am intrat in The Girl, uitandu-ma prin fiecare coltisor, cand l-am vazut stand la bar.
Nu eram prea sigura ca vroiam sa ma apropii de el, parea destul de nervos si intr-un fel imi era teama, aducandu-mi aminte de utlima intrevedere cu el. Dar de cand ai devenit asa fricoasa, Elena Gilbert ? ok, linisteste-te si dute, mi-am zis
- Ce te aduce pe aici, Damon ?
- Putina companie, a zis el inainte sa dea un pahar de scotch pe gat.
- Vrio deceptie ? intorcandu-si privirea spre mine, mi-am dat seama ca am atins un punct destul de sensibil.
- Niciodata ! a fost ce mi-a zis, luand inca un pahar cu aceasi soarta ca si primul
- Aha, ok. Ma retrag atunci, daca intradevar ai nevoie de companie, pun pariu ca nu sunt eu aia. Lasandu-l in urma, l-am auzit cand m-a invitat la un pahar cu el. Muta de atitudinea lui, m-am intors zicandu-mi in gand, de ce nu Elena ? Ii ocazia ta sa afli mai multe despre el, asa ca am acceptat invitatia lui.
Am stat acolo ore in sir, ascultandu-i glumele, amuzandu-ma eram mai mult ca incantata de acest individ. In tot acest timp nu gasisem ceva care sa nu ma atraga la el, lucru care parea destul de suspect, toti avem defecte nu ? Dar el nu...sau cel putin inca nu le-am descoperit.
Am ales sa las toate gandurile astea deoparte gandindu-ma ca cu atata alcool in sistem nu avem cum sa gandesc limpede, asa ca mi-am indreptat iar atentia asupra lui.
- Totusi, Damon. Inca nu mi-ai zis ce cauti aici ? l-am intrebat eu, sustinandu-mi capul in palmi, deoarece parea sa fie foarte greu.
- Aici locuiesc, dar tu, pustoaico ? Ce vant te aduce pe aici ? a inceput sa imi zica pustoaica cu cateva ore in urma, dar nu intelegeam de ce ? Ma vedea ca pe o pustoaica ? punandu-mi aceasta intrebare toate instinctele mele feminine s-au alertat si infuriat.
- Acesta este orasul meu natal, aici am crescut. Normal aici ii casa mea, dar nu imi amintesc sa te fi vazut vriodata pe aici, Damon. Si cum bine sti aici toata lumea se cunoaste, deci nu inteleg. zicandu-i toate astea, m-am indreptat de spate, pentru a-mi scoate sani in evidenta, apoi mi-am dezvelit gatul dandu-mi parul in partea stanga a umarului.
Puteam observa schimbarea din atitudinea lui, dintr-o data parea mai serios in discutia noastra.
- Dupa cum bine sti, sunt vampir. Am locuit aici in tineretea mea. M-am intors ieri la vechea mea casa de la marginea orasului.
- Ooo, esti ruda cu Zack Salvatore ? l-am intrebat eu, fiind uimita de cat de mica ii lumea.
- Ii unchiul meu ! S-a facut tarziu, Elena. Cred ca ar fi timpul sa plec. nu imi venea sa cred, eram in mijlocul discutiei si el imi zice ca trebuie sa plece ?
- Mai ramai? ma intrebat el in cele din urma, vazand ca nu am zis nimic referitor la plecarea lui.
- Nu, voi pleca si eu. Cred ca a fost destul cu alcoolul pentru o singura seara. luandu-mi jacheta de pe scaunul din dreapta mea, l-am auzit spunandu-mi daca doresc sa ma conduca acasa.
- Nu cred ca esti in forma pentru a conduce, Elena. Lasa-ma sa te conduc !
Love With A Stranger Capitolul 2
Capitolul 2
Dupa 2 luni
Cioc, cioc
- Intra.
-Buna, Elena. Ma bucur sa te vad.
- Buna, Isabella si eu ma bucur sa te revad. Ia un loc, te rog. Ma duc sa aduc ceva de baut, vrio preferinta ?
- Tequilla cu apa tonica si umpic de lamaie, mersi .
- Cum de nu m-am gandit, aceasi Isa din liceu.
In timp ce preparam bautura Isei, gandul de a renunta la cazul Damon Salvatore imi trecea prin cap iar si iar ca o caseta rulanta veche si prafuita.
- Elena, ghici ce ? vocea Isei m-a scos din transa, aducandu-ma la realitate
- Sti ca nu ma pricep la ghicitori, Isa. Daca ai ceva nou de zis, spune-mi.
- Ti-ar prinde bine o intreaga zi la spa, esti foarte incordata draga mea, iar acum revenind la subiect. Am gasit de ce anume fuge dragul tau Damon Salvatore. acum da. caseta se derula numa la cuvintele astea, ochii au inceput sa se mareasca, speranta sa puna stapanire pe mine, iar corpul imi tremura de emotie.
- Pofitm ? Arata-mi ce ai gasit...
- Elena, nu crezi ca iei totul mult prea personal, credeam ca acest caz ii important, dar pentru clientul tau, nu si pentru tine. Imi poti spune si mie despre ce este vorba ?
Nerabdarea mea de a deschide dosarul cu toate informatiile noi, ma facea sa fiu mult prea stangace, ceea ce se pare ca a batut foarte tare la ochi.
- Uite ce e, Isa. Nu iti pot explica detaliat, pentru ca nici eu nu stiu, dar daca era doar un caz obisnuit si important doar pentru clientul meu renuntam la el in momentul cand l-am gasit pe Damon. Dar ceva la el m-a facut sa fiu mai curioasa decat ar trebui si alegerea a fost sa il duc de nas pe Stefan cu amanunte prea putin interesante, continuand investigatia pe cont propiu, bineinteles fara sa incasez cecul lunar pe care mi-l depozita Stefan in cont.
- Ce s-a intamplat Elena cu tine ? De cand pui atata suflet la un caz ? Adica stiu ca esti pasionata de ceea ce faci, dar tu pur si simplu intreci orice limita a propiei tale etici.
- Esti indragostita de el ? intrebarea ei era umpic cam deplasata, dar cu toate astea aveam indoieli. Indragostita nu aveam cum sa fiu, dar ceva ma atragea la el. Sigur faptul ca este ceva paranormal la el. Ii singura explicatie, dar nu aveam de gand sa dau socoteala nimanui.
- Nu, Isabella. Nu sunt !! Doar curiozitate profesionala, atat ! tonul vociei mele era destul de autoritara, iti puteai da seama cu ochiul liber ca intrebarea Isei m-a deranjat.
Deschizand dosarul pe prima pagina goala era asezata o fotografie. Era o femeie.. cine este aceasta femeie ? Are trasaturi foarte frumoase. Si de ce ar fugi Damon de o femeie ? curiozitatea m-a facut sa cotrobai in continuare prin dosar pentru a afla mai multe despre aceasta femeie misterioasa.
In timp ce citeam, am auzit un zgomot de pe holul hotelului, care mi-a starnit curiozitatea. Am lasat dosarul pe masuta din stanga mea si m-am indreptat spre usa, cand un alt zgomot s-a auzit, dar de data asta din spatele meu....
Am incercat sa ma intorc, dar intregul corp imi intepenise, am simtit o durere in jurul gatului,urmata de ameteli, picioarele le simteam din ce in ce mai slabe, imi pierdusem in totalitate controlul asupra corpului meu. In incercarea de a ma face ascultata, rezultatul a fost lesinul.
Damon
Totul s-a intamplat mult prea repede, frustrarea, nervi si neputinta m-au impins la gesturi extreme. Nu ar fi trebuit sa se bage in viata mea, ultima oara cand am vazut-o i-am zis sa inceteze sa ma mai caute, altfel ii va parea rau.
- Prea sensibila pentru gustul meu, asa repede lesinati, domnisoara Fox ? am ramas umpic privind-o, observandu-i frumusetea in intuneric, parea atat de fragila, atat de umana...
- Buna dimineata, soare ! au trecut 2 ore, observ ca nu ti-ai facut somnul de frumusete pe ziua de azi si am zis sa iti dau o mana de ajutor. Sper ca nu deranjez...dar am venit dupa acest dosar.
- Ce s-a intamplat ? vocea imi era ragusita, iar corpul il simteam greu, mult prea greu pentru a ma misca cu usurinta, capul imi era ametit, iar privirea era intetosata.
- Poftim ? Nu, nici sa nu indraznesti Damon Salvatore sa iei dosarul acela, am muncit din greu sa aflu ce ii in el, iar nu vei fi tu cel care ma va scuti de privilegiul de a-l citi. camera se intorcea cu mine, dar nu puteam permite sa mi se ia ultima speranta de a afla ce se intampla cu acest barbat.
- Domnisoara Fox, cred ca ar fi mai bine sa lamurim umpic situatia. Nu stiu de ce, dar am impresia ca habar nu aveti ce si pe cine anume cautati. Sunt dispus sa iti raspund la fiecare curiozitate a ta, cu o singura conditie.
Am incercat sa ma ridic in capul oaselor, pentru a asculta ceea ce caut de opt luni. Ciulandu-mi urechile, i-am zis ca voi fi de acord cu orice conditie pusa. bineinteles nu eram chiar asa de sincera, dar aveam sa promit si luna de pe cer doar pentru a afla amanunte din viata acestui barbat misterios.
- Ok, atunci. mi-a zis el, raspufland greu. Conditia va fi, dupa ce iti satisfaci curiozitatea, incetezi sa ma mai cauti. se uita la mine, asteptand un raspuns din partea mea
- Pot intreba ce se va intampla daca nu ma tin de promisiune ?
- Sigur, domnisoara Fox. Te voi omori, fara sa stau pe ganduri. privirea lui agera dadea semne ca nu glumea
- Atunci, domnule Salvatore, imi cer mi de scuze, dar nu accept nici un targ. Cu sau fara acel dosar, voi continua sa iti investighez viata. siguranta din vorbele mele ma speriau si pe mine, mi-au iesit fara sa ma gandesc ca in urma cu cateva minute a atentat la viata mea.
- Imi pare rau ca nu am putut sa ajungem la nici o intelegere, domnisoara Fox. se uita la dosarul din mana lui, deschizandu-l. A citit cateva randuri, apoi a inceput sa rada, zicandu-mi
- Asadar, esti mai periculoasa decat pari pustoaico. Cu fata pe care o ai nu as fi crezut niciodata, o miscare destul de inteligenta, dar nu indeajuns.
- La ce te referi, am ramas uluita de cuvintele lui, oare ce vroia sa spuna " cu fata pe care o ai " ? asta era prea de tot, cum isi permitea ?
- Numele tau este Elena Gilbert, nu Jessica Fox. O alegere destul de placuta zic eu in comparatie cu realitatea, zicand asta a inceput sa rada.
- Poti sa te explici, te rog frumos ? SI inca ceva ... cand am inceput sa vorbim despre mine ?
- Sigur ca pot, Jessica Fox, suna mult mai bine decat Elena Gilbert, iar referitor la cea de-a doua intrebare a ta, fac si eu, exact acelasi lucru pe care tu il faci cu mine. Pot spune ca suntem chit, dar daca nu incetezi, sa nu eziti sa crezi ca in orice moment voi atenta din nou la viata ta si crede-ma pe cuvant ca data viitoare nu voi da gres. dupa ce si-a fluturat amenintariile, mi-a facut cu ochiul si a plecat.
Gestul lui, ma afectat mult mai tare decat sensul cuvintelor lui. Ar trebui sa ma tem mai tare de gestul facut sau de adevarul din vorbele lui ? Acest Damon ma inspaimanta, dar in acelasi timp ma si fascineaza. Rautatea din el ma atrage, imi strapunge inima ca niste sageti destinate inimi mele.
M-am ridicat in picioare pentru a lua dosarul de pe noptiera de langa canapea, pentru un moment am crezut ca il va lua. Dar la ce folos ca la lasat ? Daca voi continua, sunt sigura ca nu va sta pe ganduri si isi va pune amenintarea in aplicare.
Asezandu-ma in pat, ma uitam pe tavan cu privirea fixa, incercand sa imi pun ordine in ganduri, am ales sa renunt la caz. Vocea, fizicul, zambetul si ochii lui erau incredibil de sexi, ma gandeam oare exista vrio femeie sa nu pice in fata farmecelor lui ? raspunsul la intrebare il stiam, dar preferam sa cred ca exista...
- Buna, as dori sa vorbesc cu domnul Salvatore. Este ? nu ma recunosteam, aveam sa renunt la caz, desi implica exact ceea ce imi place, exact ceea ce imi alesesem. Adoram pericolul, primejdiile, misterele si actiunea, in schimb eu ce fac ? Renunt asa de usor ?
- Buna, domnisoara Gilbert. Vocea din celalat capat al firului m-a trezit la realitate din gandurile ce imi bantuia mintea.
- Buna, domnule Salvatore. V-am sunat pentru a va comunica ca l-am gasit pe fratele dumneavoastra. Tin sa va spun ca nu mi-a fost deloc usor, tiinand cont ca fratele dumneavoasta nu are un domiciliu stabil. Odata la 2 luni schimba atat orasul, modul de viata cat si infatisarea.
- Treceti la subiect, va rog, Nu imi permit sa stau la taclale. tonul barbatului de la capatul firului imi amintea de atitudinea celui ce cu cateva ore in urma era in fata mea, atat de seducator, atat de frumos...
- Sigur, domnule Salvatore. Tin sa va aduc la cunostinta ca voi renunta la cazul dumneavoastra.
- Pot sa intreb de ce ? nu parea deloc surprins de afirmatia mea, ceea ce ma facea sa cred ca se astepta la aceasta decizie din partea mea.
- Scopul muncii mele ii sa localizez oameni sau informatii, nu sa imi pun viata in pericol, domnule Salvatore. Iar dumneavoasta ati gresit enorm cand nu mi-ati adus la cunostinta faptul ca fratele dumneavoastra nu este unu om si ca avea sa ma omoare daca voi continua sa lucrez pentru dumneavoastra. zicandu-i toate aceste vorbe, nervi mei se intindeau la maxim. Eram iritata de nesimtirea acestui barbat, era chiar ridicol.
- Pot intreba in ce oras l-ati gasit ? doar atat il interesa ? a fost primul meu gand
- Desigur, Georgia, Atlanta.
Tip, tip, tip. la auzul acestui sonor, ma uitam uluita la receptorul din mana mea. Era de necrezut, indiferenta cu care trata acest barbat. Imi inchise-se telefonul in nas. Nervi pusese stapanire pe mine, dar aveam sa ma calmez. Am luat o decizie si nu voi da nici un pas inapoi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
















