Thief Of Hearts

                                                            Thief Of Hearts 


Capitolul 1 

Tocmai am auzit ştirile la radio din maşina, spuse Elena Gilbert cînd Gaius răspunse la telefon. 

Elena începuse discutia ia fără politeturi inutile. Nu avea nevoie de nici o alta introducere, iar Gaius, probabil aştepta telefonul ei.

- Tu eşti, Elena ? Cum e în concediu ? întreabă el preferînd-se mirat.

Concediul ei incepuse chiar în acea dimineaţa, după ce plecase de la Georigia si se îndrepta spre vest de auto strada. În drum se oprise ca sa-si vadă mătuşa, care locuia de aproape cinci ani într-un cămin de bătrîni. Mătuşa Patricia era o femeie înaltă si tunata, cu un simt al umorului bine dezvoltat, amatoare de picnicuri cu costita la gratar si meciuri de baseball in parc. 

Astazi macasera impreuna niste crochete de peste, mazare din conserva si se uitara la un film de acţiune draguţ pentru ea, Elenei nu îi plăceau filmele care exagerau cu sîngele si cu ficţiunea, dar a insotit-o pe mătuşa ei prefacandu-se încîntată la sfarsitul filmului Dany The Dog. 

- Mătuşa pot face ceva pentru tine cat timp sunt aici ? Eu ştiu, sa îţi scriu o scrisoare sau sa îţi cumpăr o revista ? ea îi zambi cu tristeţe si îi mulţumise ca a venit sa o vadă, după care fusese dusă la culcare, ca un copil, de către o asistenta.

Elena iesise din cămin si inspirase aerul rece al Georgiei, dornică sa scape de senzaţia apăsătoare de la cămin. Se simtea uşurată ca îşi indeplinise obligatia de familie. Ca sa-si alunge remuşcările, se gîndea la concediu. 

În maşina pornise caldura si caută un post care sa difuzeze si alta muzica decat country. 

- O sa mă distrez de minune. O sa-mi priasca concediul. Mă bucur ca am luat aceasta decizie. Acest dialog intern o ajuta sa se convinga pe sine ca vacanţa era un lucru bun. Înainte de concediu, se gandea la aceasta plecare ca la un laxativ amar. 

Conducea în mod automat, gandurile ii zburau, radioul era doar un zgomot de fundal. Cand auzi stirile, totul lua viteza- masina, pulsul lui Elena si mintea ei. 

Scotoci grabita prin geanta, scoase telefonul mobil si il suna pe Gaius pe linia directa. Intra direct in subiect, fara vorbe de prisos.

- Da-mi detalii. 

- Ce spun la radio ? 

- Ca fiica adoptiva a lui Stefan Salvatore a fost rapita, de un elev de liceu.

- Pai, cam asta-i povestea, ii confirma Gaius.

- Poate asta e povestea, dar eu vreau detalii.

- Esti in concediu, Elena. 

- Renunt la concediu. Intorc la urmatoarea iesire de pe autostrada. Elena se uita la ceasul de pe bord. Ajuns acolo la...

- Stai umpic. Unde esti acum ? 

- Cam la optzeci de kilometri de Georgia.

- Hmm.

- Ce e, Gaius ? Isi simtise palmele umede. Stomacul i se stranse, senzatia pe care o avea ori de cate ori mirosea o poveste de senzatie. Acel flux de adrenalina era de neconfundat. 

- Te duci spre Mystic Falls, nu ? 

- Da. 

- Nu las-o balta. Nu e cazul sa preiei reportajul asta, Elena. O sa te incurce prea tare. 

Gaius o testa si ea era constienta de intentia lui, insa in clipa aceea nu-i pasa. Vroia reportajul asta. Rapirea fiicei lui Stefan Salvatore era o stire foarte mare si avea toate sansele sa devina senzationala. 

- Nu-mi pasa, spune-mi unde sa ma duc. 

- Bine, zise el pe un ton nevinovat, daca insisti.

- Isist !

- O.K. Nu departe de unde esti tu, Mystic Falls ii destinatia ta.

Proptise volanul cu un genunchi, tinea telefonul cu stanga si nota cu dreapta toate informatiile. Mintea ei zbura. Pasiunea pentru meseria ei era mai puternica decat nevoie de odihna. Gandul la serile placute intr-un balansoar, pe o veranda, spulberat de agitatia caracteristica, interviuri, blituri. 

Dar se pripea, ii lipseau amanuntele importante. Cand ii ceru aceste date, Gaius o refuza :

- Nu acum, Elena. Sunt foarte ocupat, iar tu ai de condus destul. Cand ajungi acolo, o sa-ti dau mai multe amanunte. 

Frustrata si enervata pentru ca Gaius era atat de zgarcit cu amanuntele, ea il intreba:

- Care spuneai ca este numele orasului ?

- Mystic Falls.