miercuri, 22 februarie 2012

Love Wich A Stranger Capitolul 4





Capitolul 4

In drumul spre casa, linistea mormantala era mult prea apasatoare. As fi vrut sa zic ceva, sa deschid un subiect de discutie, dar el nu dadea semne ca ar mai vrea sa discute despre ceva anume, asa ca am renuntat la idee si am asteptat sa faca el primul pas.
Ajunsi la usa apartamentului meu, l-am invitat sa intre si a acceptat cu un zambet pe buze care a disparut la fel de repede cum a si aparut. Era umpic ciudat comportamentul lui si am inceput sa regret decizia de a-l invita, aducandu-mi aminte de amenintariile lui si de faptul ca este un vampir. Elena ce a fost in capul tau ?
- Ziceai ceva de o cafea ?  a zis el, intrerupandu-mi gandurile
- Defapt, Damon nu am zis nimic de nici o cafea. lasandu-ma prada alcoolului si al sarmului lui eram dornica sa il sarut. Totul a inghetat in mine cand l-am vazut apropiindu-se de mine si nu de frica, era un sentiment de emotie, dar ceva mult mai puternic. Simteam tot felul de bazaconi in stomacul meu, era ceva in neregula, ceva ce nu am mai simtit niciodata, dar se simtea placut.
Ajuns langa mine, nerabdatoare asteptam sa ma sarute, dar el nu facea altceva decat sa ma priveasca in ochii fara sa scoata o vorba,mangaindu-mi obrajul cu degetul a vrut sa zica ceva, dar s-a abtinut. Uitandu-ma la el, nu stiam ce vrea, dar stiam ce vreau eu, asa ca m-am ridicat pe varfurile degetelor pentru a ajunge la buzele acelea senzuale dupa care tanjeam. Mainile mele s-au agatat de gatul lui, iar limba mea insista sa intre inauntru. S-a retras....
- S-a intamplat ceva ? am fost nedumerita, crede-am ca si el isi doreste asta, defapt puteam sa jur
- Nu... nu s-a intamplat nimic, doar ca.... nu ma cunosti Elena. Nu sti nimic despre mine, despre trecutul meu. CHiar nu esti curioasa sa stii ce se ascunde in spatele meu ? erau atatea intrebari incat ajunsesem sa cred ca isi doreste sa aflu despre el, dar de ce acuma ? cu cateva zile in urma m-a amenintat cu moartea, iar acum ii dispus sa vorbeasca ?
- Poate ca am incredere in ceea ce vad... i-am zis eu, nefiind sigura pe mine.
- Eu nu as avea, Elena... supararea din tonul si chipul lui se citea fara sa faci prea mult efort sa observi
Asezandu-ma pe fotoliul din spatele meu,i-am zis...
- Atunci as fi bucuroasa sa ascult ce ai de zis.
- Ii o poveste lunga, nu vreau sa te deranjez... a fost tot ce a zis
- Am toata noaptea la dispozitie, zicandu-i asta m-am ingrijorat sa nu isi faca impresi care nu sunt, desi nu cu mult timp in urma, i-am sarit in gat, dar lasand  asta deoparte, chiar imi doream sa stiu cate ceva despre el.
- Acuma 500 de ani in urma, eram doar un tanar frustrat si dat la o parte. Aveam doar sprijinul fratelui meu, Stefan, dupa cum bine il sti. Ne-am imprietenit cu o noua familie venita in oras. Erau cinci frati cu ei fiind si parintii, numele lor de famile ii Michaelson. Dupa un timp toti ii stiau de fratii Michaelson. Eu si Stefan am avut o mica placere pentru surioara lor mai mica, Rebeka, fratele ei mai mare Niklaus fiind cel mai bun prieten al nostru. Ne petreceam mult timp impreuna, pana intr-o seara cand am iesit afara sa meditez, eram suparat din pricina tatalui meu, mereu ma desconsidera si era un calvar pentru mine, mereu preferandu-l pe Stefan inaintea mea... m-am asezat pe trunchiul unui copac aruncat in curtea casei lasandu-mi greutatea capului in grija mainiilor cand am vazut-o, se plimba singura in intunericul noptii. Am mers spre ea, cu intentia de a-i vorbi, dar ea isi continua drumul. Nu am vrut sa o strig, asa ca am urmarit-o, pana a ajuns pe o straduta ingusta, acolo i-am pierdut urma, sau asa credeam eu ca a fost. Uitandu-ma in stanga si in dreapta mea, din spate am simtit un fior pe sirea spinari, iar cand m-am intors a fost mult prea tarziu. Ma muscase, a sorbit din mine cateva secunde bune, pentru ca corpul meu se simtea lenes, fara vlaga cand si-a dat seama ca sunt Damon si-a desprins colti de gatul meu, cerandu-si scuze si hranindu-ma cu sangele ei pentru a-mi recupera fortele. Am iertat-o, pentru mine fiind cea mai draguta fata. Dupa noaptea aceea, Rebeka parca era innebunita dupa mine, ma cauta, ma suna, isi pierdea tot timpul liber cu mine, ceea ce lui Klaus nu ii prea placea. Nu am facut nimic in privinta asta, cu timpul devenind iubiti, Klaus s-a infuriat atat de mult incat s-a jurat ca avea sa ma omoare. El gandea ca l-am tradat, ca nu trebuia sa ma iau de sora lui, nu intelegea faptul ca eu chiar o iubeam, chiar daca ea era o originala.
- Ce vrea sa insemne " originala " ? l-am intrebat eu, fiind curioasa de povestea lui si simteam ca trebuie sa il intrerup, arata de parca traia iar si iar povestea aia. Se vedea ca nu s-a terminat cu bine, dupa chipul si infatisarea lui.
- Primi vampiri de pe pamant, au fost transformati de catre mama lor, ea fiind vrajitoare.
- Dar de ce ar vrea o mama care se presupune ca isi iubeste copii, sa ii condamne la o viata de singuratate, caci dupa investigatiile mele, fiind vamir nu poti procreea asa cum nu poti nici imbatranii. Pur si simplu ii condamna la o viata in care numa ei aveau sa sfarseasca invingatori.
- Inainte sa se intample asta, ei traiau printre varcolaci. Un timp totul mergea struna intre ei, se intelegeau si se acceptau, pana intr-o seara cu luna plina. Varcolaci nu aveau control peste ceea ce erau si toti oameni trebuia sa se ascunda cand transformarea lor avea loc, insa cel mai mic frate al lui Rebeka a fost curios de cum arata si i-a urmarit, alegandu-se cu moartea. Suparat tatal lor si-a dorit ca ei sa fie mai puternici, asa ca el impreuna cu mama lor vrajitoare, au facut o vraja peste sangele uman, obligandu-i pe toti sa il bea, apoi injunghiindu-i cu un pumnal direct in inima. Fiind unici vampiri cu timpul au mai transformat, dar nu erau rai, aveau suflet si iubeau oamenii, le aducea aminte ca si ei candva au fost.
Eu o iubeam pe Rebeka, la fel si ea, dar Klaus nu a acceptat niciodata, probabil ma considera un nimic pentru sora lui, probabil vroia ceva mai bun, dar ea ma alesese pe mine si era suficient. Fiind impreuna, o lasam mereu sa se hraneasca cu sangele meu, ca sa numai fie nevoita sa costranga oameni si sa plece seara in cautarea hranei, astfel randu-mi si ea mie din sangele ei, pentru a-mi vindeca raniile lasate de dintii ei. Klaus nu stia ca ea se hranea cu sangele meu si eu la randul meu cu al ei, asa ca intr-o dupamiaza a venit la mine scotand flacari pe nari si amenintandu-ma ca ma omoara. Dupa incidentul asta totul a revenit la normal, dar amenintarea lui a lasat si urme de adevar, care s-au confirmat. M-a impuscat de 3 ori, un glonte nimerandu-mi inima. Ma lasat sa zac acolo mor, dar nimeni nu stia ca aveam sa reinviu, nici macar eu. Rebeka nu mi-a zis niciodata cum se poate transforma un om intr-un vampir si sincer... nici eu nu eram curios. Asa ca am stat inconstient, practic mort 12 ore, apoi am revenit la viata, fara nici o rana, doar cu cateva migrene si o sete nebuna ce imi ardea gatul. A fost o chestiune de timp pana m-am hranit si mi-am finalizat transformarea. Klaus cand a aflat a fost mai furios ca niciodata. Nu imi putea permite sa traiesc o eternitate alaturi de sora lui cum nu putea permite sa traiesc o viata de om. Asa ca am ales sa fug, el fiind original era mult mai puternic decat mine si putea de asemenea sa ma costranga la fel de usor cum as putea sa te costrang eu pe tine.
- Ti-ai petrecut un 500 de ani fugind de el ? l-am intrebat eu mirata, era incredibila poveste lui
- Da, mi-a raspuns cu o parere de rau in glas
- Cu Rebeka ce s-a intamplat ?
- Mi-am petrecut trei ani, privind-o din umbra. Pana intr-o zi, cand a hotarat sa ma inlocuiasca cu nimeni altul, decat cu fratele meu Stefan, transformandu-l si pe el in vampir...
- Imi pare rau, Damon. m-am dus langa el sa il consolez, dar a pus o mana intre noi si am ales sa raman pe fotoliu de odinioara.
- A fost cu mult timp in urma, ii ok ! incerca sa isi ascunda durerea, dar ochii il dadeau de gol.

3 comentarii:

  1. Rebekha!Cand te-ai transformat si tu in o asa catea!Adica sa-l inlocuiesti scumpul de Damon cu prapaditul ala de Stefan????
    Klausika!De ce naiba te-ai pus intre iubirea lor??Vrei sa intru in poveste si sa-ti trag vreo doua palme??
    Mai bine nu...ca ma baga el pe mine in pamant.La muuulti metri sub pamant...

    Nu ma baga in seama:))Asa-s eu,mai nebuna:))

    Capitolul e superb!
    Multa bafta in continuare.Si la acesta si la celalalt.

    Love you:*

    Miss Salvatore

    RăspundețiȘtergere
  2. Wow, am uitat ca capitolul gata l-am postat si ca eu defapt lucrez la capitolul 5 :))=)) Vaii mama mea... Si nu ii problema, imi place ca traiesti momentul la fel ca si mine...:x

    Multumesc mult de urari la fel si tie,iar maine promit solemn sa iti fac o vizita mai lunga pe blogul tau. Pupcii :*:*:*

    RăspundețiȘtergere
  3. Te astept cu bratele deschise!

    Love you:*:X

    Miss Salvatore

    RăspundețiȘtergere