Thief Of Hearts Capitolul 7

                                                             Thief Of Hearts


Capitolul 7



Damon iesise din baie intr-un prosop care ii acoperea doar partiile intime ale corpului. Plimbadu-se prin camera lui, ii atrase atentia un licar care palpaia pe noptiera din capul patului. Era telefonul. Un mesaj care avea sa mai astepte, se gandi el in timp ce inainta spre dulap. Isi alesese un tricou violet simplu, o pereche de pantaloni negri, perechea lui de bocanci preferata si geacheta de piele de culoare neagra. Isi daduse parul cu gel si si-l aranja intr-un stil care se pare ca numai lui ii statea bine. Uitandu-se in oglinda si admirandu-se, zari din nou beculetul care deja devenea enervant.
- Probabil o fi de la Elena, se gandi el. Se duse incantat spre noptiera de langa pat si apasa pe un buton. 
" - Sa inteleg ca ti-ai gasit fata perfecta cu care sa ma inlocuiesti ? " 
La auzul acelor cuvinte, Damon incremeni. Se aseza absent pe marginea patului dandu-si seama ca singura care putea lasa un mesaj de genul acesta, era nimeni alta decat Katherine. Pentru un moment ii trecuse in gand sa apeleze numarul de pe care ii lasase mesajul. Desi nu o facuse, trebuia sa recunoasca ca trezise ceva in el cu acel mesaj. 
- Cat de placut poate fi ? Auzi o voce din fundul camerei, care nu numai ca il speriase, dar il si enerva. Se blestema singur ca isi ignorase instinctele de vampir, punand mai mult accentul pe ganduri care duceau la ea. 
Ghicind dupa mirosul parfumului cine era, isi dresa glasul in timp ce isi intorcea privirea pentru a o privi si spuse :
- Ce anume ? 
- Faptul ca ai o copie perfecta dupa chipul si asemanarea mea... zise aceasta.
Damon se indrepta incet spre ea, nevenindu-i sa-si creada ochiilor ca dupa atat de mult timp in care disparuse fara nici o urma, acum era in fata lui. 
- Asemanarea intre voi e incredibila, adevarat. Dar nu caut nici o fata cu care sa te inlocuiesc, Katherine. 
- Faptele vorbesc de la sine. Cu mersul de pisica inainta mai seducatoare ca niciodata spre el. Ajungand in fata lui, ii puse mana dreapta pe obraz si il mangaie fascinata de piela lui fina. 
- Atat de frumos... Katherine se ridica pe varfurile picioarelor, isi incoloci bratele in jurul gatului lui si il saruta, in timp ce mainile lui prindeau viata pe formele perfecte ale lui Katherine. 
Sunetul provocat de sunaria de la usa ii intrerupse.
- Astepti pe cineva, il intreba Katherine uluita de raceala cu care o indeparta din imbratisarea lui. 
Damon a ignorat intrebarea ei si a iesit din camera, trecand prin sufragerie apoi ajungand la usa. 
- Buna, Damon. Auzi vocea fetei care acum era in fata lui, aratandu-i cel mai frumos zambet vazut vriodata. 
- Elena... zise acesta. Panica care o crease in el prezenta lui Katherine, acum era nimic pe langa panica creata de Elena. Se temea in sinea lui de ceea ce se va intampla daca Elena avea sa o vada pe Katherine. Explicatia prezentei ei aici nu era grea, dar cum ii va explica faptul ca erau ca doua picaturi de apa ? 
 - Deranjez ? Intreba Elena vazand expresia de pe chipul lui Damon. 
- Aaa. Nu. Intra te rog. I-a facut loc sa intre. Inchizand usa, Damon o invita sa i-a loc pe canapeaua de piele neagra din sufragerie.
- Bei ceva ? O intreba Damon putin agitat.
- Un pahar de apa, te rog. 
- O servesc eu, iubitule. Katherine pasi in sufragerie plina de sine, arajandu-si parul intentionat, ca sa-i dea Elenei impresia ca intrerupse ceva. 
Elena se ridica de pe canapeua confortabila, scandalizata de vederea ei. Insa socul avea sa fie mai mare cand realizase ca aceasta era reflectia ei.
- I-a loc, Elena. Zise Katherine. In timp ce scotea din frigider un flacon de apa plata si turna in pahar, Elena nu isi putea lua ochii de la ea. Cu paharul in mana, Katherine inainta in directia ei, zambindu-i. 
- Elena, lasa-ma sa iti explic. Spuse Damon, incercand sa atraga atentia Elenei aspura lui. 
- Ii voi explica eu, iubitule. Intinse mana cu paharul de apa, dar cand vazu ca Elena nu il lua, il aseza usor in fata acesteia pe masa. 
- Tu sa taci. Tipa Damon la ea, facandu-i semn cu mana sa taca. 
- Katherine Salvatore. Intinse mana catre Elena prezentandu-se. Sotia lui Damon Salvatore, iar tu esti ? 
Katherine radea in sinea ei, vazandu-i expreisa lui Elena. 
- Sotia ? incerca Elena sa rosteasca cat mai cursiv posibil, simtind ca glasul vociei ei avea sa se inece intr-un nor intunecat. 
- Fosta ! Sublinie Damon cuvantul " fosta "
- Damon, iubitule. Stii ca o iubire ca a noastra nu moare cu una cu doua. Dar problemele noastre personale le vom discuta in particular. Totusi nu imi explic prezenta ei, aici... Ai avut o aventura cu ea ? Intreba aceasta, lasandu-l pe Damon sa vada toata falsitatea ei.
- Aventura... zise Elena absenta. Simtea cum cerul ii pica in cap si nu isi dorea altceva decat ca acesta sa se deschida si sa o inghita cu totul. 
- Elena... Damon incerca sa o readuca pe Elena pe punctul de plutire, zguduind-o de cateva ori inainte ca aceasta sa isi revina. Asculta-ma, Elena. Nu e ceea ce crezi tu sau ceea ce incearca Katherine sa te faca sa crezi. 
- Chiar nu e ? Intreba Katherine. Scopul intrebari ei fu special pentru ca Elena sa se indoiasca de cuvintele lui. 
- Katherine Pierce, iesi din casa mea. Acum ! Aproape ca tipa Damon cand o simti pe Elena ca se ridica. 
- Eu voi pleca. Zise in cele din urma Elena, indreptandu-se spre usa in care cu cateva minute in urma, batea fericita la gandul ca il va vedea din nou. Cand ajunse in pragul usi se intoarse si privi nedumerita in directia lui Katherine.
- Totusi, inainte de a pleca. Vreau sa imi raspunzi la o intrebare. 
- Desigur, raspunse Katherine zambitoare de victoria ei. 
- Cum explici faptul ca suntem identice ? 
- Cred ca la intrebarea asta iti poate raspunde si Damon.  Katherine isi indrepta acum toata atentia asupra lui Damon, indemnandu-l sa ii zica de faptul ca amandoi sunt vampiri si ca Elena ii descendenta acestuia. Ultima ramasa in viata. 
Elena isi intoarse privirea catre Damon si astepta un raspuns. 
- Elena, zise acesta, esti ultima descendenta a familiei Pierce. Cand termina propozitia lua o gura de aer, caci simtea cum intreaga incapere se strange, incercand sa il sufoce.
- Descendenta ? Radea acum Elena ironic. Incerci sa ma iei de fraiera, caci altfel nu imi explic ? O descendenta identica ar trebui sa apara dupa secole, dar in schimb aceasta ii de varsta mea. Nici mai batrana, nici mai tanara.  Arata Elena inspre Katherine care nu facea altceva decat sa se amuze. 
- Pot sa ii explic eu, zise in cele din urma Katherine. 
- Chiar te rog. 
- Damon Salvatore aici de fata, ii un vampir in varsta de 172 de ani, transformat de mine la cativa ani dupa transformarea mea. Asta insemnand ca eu normal, am 190 de ani. 
Elena credea ca mintea si auzul ii juca feste. Nu era posibil asa ceva. Ea nu credea in supranatural si cu atat mai putin in existenta vampirilor. Cand isi ridica privirea inspre Damon, acesta era cu fata indreptata spre pamanat, parca rusinat de tot ce se intamplase.  
- Este ridicol... reusi Elena sa spuna.
- Nu este chiar deloc, ii adevarul Elena. 
Daca mai devreme vroia ca cerul sa se deschida si sa o inghita, acum isi dorea sa nu fi trait pentru a ajunge in postura asta. Era mult prea mult pentru ea si ea stia asta. Simtea cum viziunea ei despre lume, cadea si nu putea face nimic sa impiedice acest lucru. Vroia doar sa dispara undeva unde nimeni nu o cunoaste si cele aflate sa fie doar un simplu cosmar ce avea sa dispara odata cu ivirea zorilor. 
Damon incerca sa ii explice, dar aceasta a facut doar un gest cu mana care l-a redus la tacere. Era un gest care durea si fara indoiala il durea si pe Damon. 
- Plec din orasul asta de nebuni cat ai clipi, zise Elena inainte de a iesi si trainti usa dupa ea. Cand iesi afara si constientiza gravitatea situatiei incepu sa ii fie frica si sa se teama pentru viata ei. 
Ajunse la hotelul unde era cazata si nu urca inainte sa ii spuna celei de la receptie ca in seara asta avea sa paraseasca hotelul, desi platise pentru o sedere de o saptamana. Fata de la receptie incerca sa o faca sa se razgandeasca, dar Elena nu a vrut sa auda nici un cuvant, spunandu-i clar si raspicat ca in aceasta seara avea sa paraseasca acel blestemat de hotel. Fata ramase muta la reactia ei si privi uluita pana cand usile liftului se inchisesera cu Elena inauntrul lui.