Thief Of Hearts Capitolul 4

Capitolul 4

- Ce Dumnezeu ii cu sunetul asta ? ametita din pricina paharelor de bere din seara precedenta si cu ochii inchisi pipaia cu mana pe noptiera de langa pat crezand ca ceasul desteptator ii cauza sunetului acela ce ii piuia in urechii. Cand realizase ca nu ceasul producea zgomotul ce pentru urechile ei parea infernal, isi deschise un ochii masurand noptiera. Era telefonul. Probabil era Gaius, se gandea ea, in timp ce  se chinuia sa isi deschida ochii, luase cu o mana telefonul.

- Alo.

- Buna dimineata Elena .

- Buna, zise ea.

- Dormeai ? se auzea vocea de la celalalt capat al firului.

- Nu chiar, doar ca nu ma simt prea bine. zise ea incercand sa ghiceasca vocea barbatului de la telefon.

- Ti-ar prinde bine o limonada, are un efect surprinzator dupa o seara desfranata, daca se poate spune asa.

Auzind cuvintele pronuntate, si-a dat seama despre cine era vorba.

- Multumesc de sfat, Damon . si-a adus aminte ca el nu dormise de ceva timp si l-a intrebat cum se simtea.

- Am avut si vremuri mai bune. zise el. Ziceai ca ai venit in concediu in Mystic Falls, nu ?

- Da.

- Atunci ai la dispozitie jumatate de ora. Vin sa te iau.

- Aaa...

- La ce hotel te-ai cazat ?

- Royal, zise ea nedumerita.

- Ok, atunci. Ne vedem acolo.

Nu apucase bine sa ii raspunda ca a si inchis. Si-a luat telefonul de la ureche, privindu-l parca intrebandu-se ce a fost asta. Ametita s-a ridicat din pat, cu pasi inceti s-a indreptat spre baie. O baie rece ii va prinde bine, se gandea ea.

Cu prosopul in jurul ei a iesit din baie grabindu-se sa se imbrace, mai avea la dispozitie cincisprezece minute. A aruncat o privire spre fereastra. Vazand ca ii caldut afara si-a ales un corset violet, o pereche de pantaloni negri mulati pe corp, perechea ei preferata de pantofi cu toc, aveau aproximativ opt centimetri, o esarfa si un sacou. Parul si l-a ondulat, avand grija ca fata ei sa fie impecabila si-a dat doar cu o crema  ce ii facea pielea de bebelus, umpic de rimel si era gata. Privindu-se in oglinda era multumita de infatisarea ei, insa ceva lipsea si nu stia exact ce.

- Aaa lantisorul, zise ea. Era un lantisor simplu, modest, insa pentru ea reprezenta o avere de care nu avea de gand sa se desparta niciodata. Era de la tatal ei. In timp ce isi punea lantisorul si-a adaugat si o pereche de cercei micuti cu o piatra micuta si stralucitoare, ceasul si era numai buna de plecare.

Trr, Trr

- Alo.

- Buna ziua, domnisoara Gilbert. Sunteti asteptata de domnul Salvatore. zise fata de la receptie.

- Da, spune-ti ca intr-un minut cobor. Dupa ce ii multumise fetei de la celalalt capat al firului, puse receptorul telefonului in furca. Si-a luat sacoul, geanta si a iesit pe usa, indreptandu-se spre lift. Camera ei era la etajul 3, hotelul nu era un lux, dar destul de decent si de comod.  Durase exact cat a spus, un minut si usile liftului s-au deschis dandu-i de inteles ca putea parasi liftul, insa picioarele ei erau intepenite acolo. Vroia sa le oblige sa inainteze dar corpul parca nu o mai asculta. Cand usile liftului vru sa se inchida din nou cu ea inauntrul lui, Damon puse o mana, oprindu-le.

- Elena ? zise el, nefiind sigur pe el ca era chiar ea. Ultima oara cand a vazut-o era mai comuna, mai obisnuita. Nimic deosebit, inafara de trasaturile frumoase ale fetei si nu numai, insa acum era cu totul deosebita.

- Buna, Damon. bucuroasa ca isi revenea, a profitat de ocazie si a iesit din lift, eschivand mana lui care inca era acolo, impiedicand usile liftului sa se inchida.

- Hmm, ce bine mirosi, exclama ea cand a trecut pe langa el. Ce parfum folosesti ?

- Iar tu arati minunat. Armani black. zise el mandru de gusturile lui atat in accesorii cat si in garderoba. Avea un tricou Armani blue care il prindea de minune, o pereche de blugi negri tot Armani si niste ghete care ii dadea un aer sic, masculin.

Multumita de complimentul facut de Damon ii multumise si se indrepta spre iesirea din hotel urmata de el.

- Unde vrei sa mergi? zise el in pragul hotelului.

- Uimeste-ma. cocheta ca de obicei, Elena si-a pus in gand sa scoata toate informatiile despre nepoata lui, avand in vedere ca ieri nu vroia sa scuipe o vorba, azi nu stia nici ea de ce, dar era sigura ca va afla mai multe. Desi nu i-a afirmat banuiala cum ca Sara Salvatore ii nepoata si ca Stefan ii fratele lui, avea ea vaga presimtire ca asa era. Intuitie de reporter, ce mai .

- Cum doresti. Ca un adevarat gentleman i-a pus la dispozitie bratul lui. L-a luat de brat coborand scariile hotelului, in fata lor era un Ferrari negru, cu geamurile fumuri, iar din cunostiintele ei despre masini, jantele erau nu doar superbe dar si scumpe. Negrul masinii stralucea, asa ca ea se gandise ca era proaspat spalata. Parea ca un nor negru de fum.

I-a deschis portiera, invitand-o sa intre, apoi facand inconjurul masini a urcat si el la volan.

- Unde ma duci ? zise ea curioasa. Ii venea sa isi dea doua palmi sa isi revina. Ce era cu ea ? se gandea. Il cunoscuse pe acest barbat cu o seara in urma si ca vine vorba intre noi, nu i-a facut o impresie cine stie ce, avand in vedere grosolania cu care a tratat-o prima oara, dar totusi cu toate astea era cu el in masina. Intr-adevar au petrecut o seara frumoasa cu rasete, glume si povesti intretinatoare, dar asta nu insemna ca putea avea incredere deplina in el, nu ?

- Parca ziceai sa te uimesc ... Pot sa o fac ? zise el luandu-si pentru un moment privirea de la drum si indreptand-o spre ea, zambindu-i.

- Asa am zis ? Ok, sa vedem ce poti. In momentul acela isi dorea sa isi retraga cuvintele, cum putuse sa ii spuna sa o uimeasca ? Daca o va duce intr-o padure si va abuza de ea ? Sau o va rapi si va cere recompensa... ganduri murdare ii treceau prin cap, lasand si urme de ingrijorare pe chipul ei.

- Te simti bine. a intrebat-o el, vazand ca nu avea deloc o fata multumita. Vrei sa incetinesc sau sa opresc ? Ti-e rau ? Zimi ce sa fac si fac. zise el speriat deja de aspectul ei.

- Aaa, nu. Sunt bine, dar totusi as vrea sa stiu unde mergem. in timp ce vorbea cu el nu si-a luat privirea de la drum. Se putea vedea cu ochiul liber de ce avea aspectul acela.

- Ooo. Inteleg. Iti este frica, asa-i ? Si-a intors capul pentru prima oara de cand cu gandurile alea, tintuindu-l cu privirea.

- As avea de ce ? Cand in sfarsit scoase acea intrebare pe gura, incepea sa ii fie frica de raspuns.

- Poti sa te linistesti acum. A schimbat viteza, apoi si-a pus mana pe bratul ei, imbarbatand-o. Nu trebuie sa iti faci griji. Nu voi face nimic ce tie nu ti-ar placea, iti promit.

Privirea cu care o dezbraca o facea sa se indoiasca de acele cuvinte, insa a ales sa se linisteasca si sa aibe incredere in spusele lui.

- Iti voi aminti candva de promisiunea asta. zise ea cu un zambet fortat pe buze.

- Sunt sigur de asta. dialogul lor era destul de limitat, astfel presiunea linistii punea stapanire pe ei. Damon vrand sa sparga gheata i-a spus :

- Ii un loc uimitor, Elena. Promit ca nu iti va parea rau, zise el vazand ca Elena inca pastra tacerea.

- Cam multe promisiuni pentru o singura zi, nu crezi Damon ?

- Iar tu esti prea plina de tine. Damon isi pierdea rabdarea, iar acesta nu era un semn bun.

- Ce vrei sa spui cu asta ? zise ea alarmata de cuvintele lui.

Oprise masina si se intoarse spre ea.

- Vreau sa spun ca nu esti singura femeie frumoasa pe care o vad sau cu care ies. isi puse mainile pe fata ei si mare i-a fost mirarea cand i-a simtit pielea atat de fina, atat de delicata. Nu iti voi face rau, te rog sa ma crezi. privirea lui implora incredere si asta ii inmuiase inima Elenei. Vazand cu ochii lui o imbunatatire pe chipul Elenei, se lasa pe spate pornind din nou masina.