Capitolul 6
Era vremea dorintelor, iar
multimea impreuna cu Damon si Elena isi imparteau lumina unul altora, asa avand
toti. Multimile de lumini care se accentuau in intunericul noptii, acum luminau
pe apele raului. Elena era fascinata de acea imagine si nu inceta sa se uite,
Damon nemai putand sa isi i-a ochii de pe ea.
- Ce dorinta ti-ai pus ?
Spuse el.
- Daca o spun se mai
implineste ?
- Depinde cat de tare iti
doresti sa se implineasca.
- Tu primul. il incuraja
Elena.
Damon nu isi pusese o
anumita dorinta. Cel putin nu era o dorinta care sa ii aduca lucruri materiale
sau chesti superficiale.
- O viata normala. zise el.
- Atat ? Orice om are o
viata normala Damon. zise ea zambind. Ti-ai risipit dorinta pe ceva ce ai.
continua Elena.
- Cred ca atat imi doresc. replica
el.
- Nu esti prea ambitios din
cate vad.
- Deci, ce dorinta ti-ai pus
? zise Damon in timp ce se aseza pe iarba proaspat tunsa.
Dorinta ei nu era una
imposibila. Mai mult creativa. Asezandu-se langa el ii spuse :
- Sa ocup postul dorit la
Nine Live.
- Sper sa ti se
indeplineasca, spuse Damon cu un zambet pe buze.
- Multumesc, Damon.
Damon ii zambi si continua
sa priveasca luminiile de pe suprafata raului, acestea s-au redus vizibil, dar
cu putin noroc ale lor vor ramane pana la sfarsit aprinse.
- Damon...
- Da ? Captase toata atentia
lui.
- Pot sa te intreb ceva
personal ? zise Elena cu o teama in glas.
- Depinde de cat de personal
este.
- Esti fratele lui Stefan
Salvatore ?
- Si unchiul lui Sara
Salvatore, da ! tonalitatea vociei lui nu dadea nimic de gol. Era ca si cum nu
il preocupa prea mult problemele acestora.
- Ce crezi despre toata
incurcatura asta dintre Sara si Mak Yarbor ?
- Nu cred nimic si nici nu
vreau sa o fac. De ani de zile nu am mai tinut legatura cu Stefan.
- Dar Sara este nepoata ta.
Nu te intereseaza viitorul ei ? Elena incerca sa isi aleaga intrebariile cu
grija. Isi promisese sa afle mai mult si trebuia sa obtina ce isi dorea cu
orice pret.
- Cu Sara ii alta poveste...
Eram foarte apropiati cand era micuta, insa cu trecerea timpului relatia dintre
noi s-a racit considerabil.
- Se spune ca este gravida
si ca a fugit cu acest pusti. Nu este vorba despre nici o rapire.
- Asa si este. Stefan face
furtuna intr-un pahar de apa.
- Ai reusit sa vorbesti cu
ea despre asta ?
- Nu intentionez sa ma
amestec. Privirea lui era fixa si parea destul de absent. Raspundea la
intrebari de parca trebuia sa o faca si atat, nu se implica in subiect si nici
nu parea prea interesat sa afle mai multe. Probabil se conforma cu ceea ce
stia, se gandi Elena. Sau pur si simplu stie mai multe decat spune.
- Acum pot sa te intreb eu
ceva personal ? Zise el mutandu-si privirea in directia ei.
- Sigur. raspunse Elena.
Privirile lor s-au intalnit
cand acesta ii mangaie obrazul.
- Pot sa te sarut ?
Continuand sa ii mangaie obrazul, acesta ii analiza fiecare reactie cu o
privire atat de blanda si tandra, inca Elenei ii venea greu sa ii raspunda.
Insa nu a fost nevoie de
nici o afirmare sau un refuz din partea ei, caci Damon deja se apleca deaspura
ei, furandu-i un sarut. Elena simtea dulceata acelui sarut. Pentru un moment,
ramase statuie, insa cu cat avansa sarutul lui Damon aceasta ceda, facandu-i
loc limbi lui in gura ei. Cand limbile lor se intalnira acestia simtira dorinta
arzatoare ce se nastea intre ei. Motiv pentru care Elena il intrerupse.
- Cred ca e timpul sa plec.
Zise Elena
- Am gresit cu ceva ? O
intreba Damon.
- Nu sunt pregatita
emotional pentru asta, Damon. Elena se ridicase si inainta spre marginea raului
cu spatele la el.
- Vrio deceptie amoroasa ?
- Tot ce este posibil. Nu se
simtea in stare sa povesteasca unui strain, caci practic asta era, viata ei
personala.
Damon se ridica si inainta
inspre ea, luand-o in brate, mainile lui fiind acum pe mijlocul ei. Elena
trasari la atingerea lui, dar acesta isi intari imbratisarea si nu ii dadu
oportunitatea de a se elibera. Damon isi apleca fata cat sa ajunga aproape de
urechea ei.
- Mirosi atat de bine.
Continuand sa ii inspire parfumul, Elena simtea diverse schimbari in atitudinea
ei. Trecuse mult timp de cand simtise acea emotie in preajma unui barbat. Nu
patise asta nici cu Joshua, care la momentul actual era nul pentru ea. De parca
trecuse ani de la incidentul cu el.
- Multumesc. Incerca sa se
elibereze din stansoare, practic smocindu-se din bratele lui.
- De ce atat de agresiva ?
Elena devenea din ce in ce
mai agitata. Ii placea compania lui si nu numai, dar era destul de matura sa
constientizeze ca daca va fi ceva intre ei, la un moment dat avea sa se
termine, odata cu vacanta ei. Incerca din rasputeri sa ii reziste, dar ceva din
inauntrul ei nu ii dadea voie.
- Dupa cum am spus, cred ca
ii timpul sa plec. Nu apucase sa termine ce avea de spus ca se indeparta cu
pasi rapizi, lasandu-l pe Damon in urma ei cu numele ei pe buze.
Gandurile care o ducea la el
o tulbura mai mult decat isi daduse ea seama. Reusi sa opreasca un taxi inainte
ca Damon sa o ajunga.
- La hotel Royal, va rog.
Spuse ea, incercand sa isi regleze rasuflul, care era destul de accelerat dupa
tot ce se intamplase. Nu fusese mult, dar pentru ea care nu avusese genul
acesta de experiente cu barbatii, era de ajuns ca sa o tulbure si sa o macine
pentru tot restul vacantei sau poate si mai mult.
Damon ramanse uitandu-se cum
taxiul in care ea era, se indeparta cat vedeai cu ochii. Isi zambi in sinea
lui, desi aceasta il refuzase, el era destul de constient ce producea in ea.
Era de ajuns pentru ca el sa insiste.